Protest în Aghireş pentru restricţionarea traficului greu

au strigat pe tot parcursul lozinci îndreptate împotriva autorităţilor locale şi centrale. Potrivit liderului de sindicat Dumitru Săuca, locurile de muncă ale muncitorilor sunt periclitate de

au strigat pe tot parcursul lozinci îndreptate împotriva autorităţilor locale şi centrale. Potrivit liderului de sindicat Dumitru Săuca, locurile de muncă ale muncitorilor sunt periclitate de decizia Consiliului Judeţean Cluj, care a restricţionat, începând cu data de 1 august, la maximum 20 tone, greutatea autovehiculelor care circulă pe DJ 106 Gârbău-Aghireş-Leghia, pe o porţiune de circa 20 km. Potrivit directorului tehnic al firmei Bega, Ioan Stanciu, şoferii firmelor care efectuează transporturile nisipului cuarţos, ale căror maşini ajung la peste 50 de tone, sunt amendaţi sistematic, din data de 8 august, pentru depăşirea interdicţiei. "Pentru noi nu este o soluţie transportul pe calea ferată, care a devenit prea lent şi uneori inoperant pentru destinaţiile şi comenzile noastre", ne-a spus Stanciu. Directorul tehnic va informa conducerea firmei, pentru a lua măsurile care se impun.

Restricţia se menţine
De cealaltă parte, primarul din Aghireş, Sorin Lehene, susţine că deţine numeroase reclamaţii scrise şi verbale ale locuitorilor, care sunt nemulţumiţi pentru zgomotul, fisurile la case şi praful pe care-l fac maşinile grele care desfăşoară un trafic intens prin comună, spre ieşirile în DN1-E60, Căpuş şi Leghia. Primarul i-a primit în biroul său pe reprezentanţii manifestanţilor, cărora le-a promis că le va da un răspuns oficial după şedinţa extraordinară de consiliu, pe care o va convoca în câteva zile. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Laszlo Kerekes, ne-a declarat că decizia de limitare a greutăţii camioanelor nu va fi ridicată, deoarece drumul judeţean deserveşte toată comunitatea din zonă, şi nu doar cele două societăţi comerciale locale. Kerekes ne-a relatat că a solicitat conducerilor celor două firme fie să recurgă la transportul auto de mai mică capacitate, fie să reconsidere transportul pe calea ferată, fie să contribuie financiar la refacerea drumului judeţean. "Ei s-au obişnuit să transporte rapid, pentru profit rapid, gonind nebuneşte, cantităţi mari pe şosea, evitând suprataxarea pentru depăşirile de greutate", ne-a spus Kerekes. Acesta ne-a mai declarat că acum decizia se află în mâinile conducerii celor două patronate, dacă vor veni cu propuneri constructive, sau mai direct spus, cu bani. Drumul actual a fost consolidat în urmă cu circa 40 de ani de exploatarea minieră. Între timp, din cauza transportului greu, canalizarea comunei a fost distrusă, fiind refăcută, în urmă cu doi ani, cu un credit SAPARD de 1 milion de euro.