"Profa" de ecologie a României

Cornelia Dincă, un pionier al educaţiei de mediu în şcolile din ţara noastră O profesoară de geografie, preşedintele Centrului Carpato-Danubian de Ecologie, are licenţă pentru

Cornelia Dincă, un pionier al educaţiei de mediu în şcolile din ţara noastră

O profesoară de geografie, preşedintele Centrului Carpato-Danubian de Ecologie, are licenţă pentru programul mondial Eco-Şcoala.

Adevărul: Ce este o eco-şcoală?

Cornelia Dincă: O şcoală unde atât clădirea, cât şi curtea şi grădina, dar şi împrejurimile au un aspect îngrijit. Curăţenia trebuie să fie litera de lege în clase, pe holuri, în grupurile sanitare.

Noi respectăm criteriile programului internaţional al Fundaţiei mondiale pentru educaţie pentru mediu.
O astfel de şcoală trebuie să aibă un număr mic de elevi cu abateri disciplinare, elevii au uniformă şcolară sau ţinută decentă. Nu în ultimul rând, elevii fac numeroase activităţi pentru protejarea mediului.

Care sunt condiţiile pentru a intra în sistem?

La început, se depune o cerere de înscriere la Centrul Carpato-Danubian de Geologie. Apoi, urmează depunerea unei documentaţii în baza căreia centrul analizează dacă şcoala intră sau nu în program. După terminarea analizei, şcolile primesc o înştiinţare cu concluziile.

După primire, şcolile realizează activităţile propuse în planul de acţiune, colaborând obligatoriu cu comunitatea locală şi cu primăria şi agenţia locală de protecţia mediului. În final, şcolile trimit un raport anual şi primesc un certificat de participare în program, recunoscut internaţional.

Ce este steagul verde şi când se dă?

E un premiu-simbol pentru că şcoala respectivă a îndeplinit toate condiţiile. Steagul vine odată cu obţinerea calităţii de eco-şcoală, fapt care se întâmplă după doi ani de activitate de la înscrierea în program. Atunci se întruneşte o comisie formată din reprezentanţii centrului nostru, inspectori şcolari şi angajaţi ai agenţiei de protecţia mediului.

Cum demonstrează o şcoală că este eco?

În primul rând, trebuie să arăţi un interes pentru mediu. Trebuie ca acţiunile propuse să vizeze conştientizarea copiilor, care la rândul lor îi vor educa pe părinţii lor.

Elevii se vor întâlni cu specialişti de mediu, vor participa la igienizarea spaţiilor verzi care aparţin unităţii şcolare. Şcoala va încheia obligatoriu parteneriate cu alte unităţi şcolare din reţeaua eco.

Câte şcoli româneşti s-au arătat interesate?

De la 5 şcoli aflate în faza pilot în anul 1999, astăzi sunt active 405. Alte câteva sute sunt înregistrate cu activităţi, fără să depună documentaţia. Interesul maxim îl manifestă unităţile din judeţele Suceava, Botoşani, Argeş, Dolj, Mehedinţi, Satu Mare şi Constanţa.

Cum funcţionează o eco-şcoală

O astfel de unitate şcolară are un Comitet Eco-Şcoala, format din elevi, profesori şi reprezentanţi ai conducerii şcolii, ai autorităţilor locale, ai părinţilor.

Într-o primă etapă, elevii împreună cu profesorii analizează problemele curente ale mediului din şcoală şi din orizontul local.

În funcţie de rezultatul analizei de mediu, elevii întocmesc un plan de acţiune, care reprezintă punctul central al proiectului. Ei stabilesc de fapt acţiuni, în scopul rezolvării problemelor identificate, ceea ce conduce la îmbunătăţirea calităţii mediului în instituţie.

Fiecare şcoală are un Cod Eco. Acesta reprezintă un angajament privind conduita membrilor comunităţii şcolare faţă de mediul înconjurător.

În anumite ţări, steagul verde reprezintă un indicator al preocupării pentru mediu a comunităţii din care face parte şcoala
Cornelia Dincă, profesoară geografie