Procurorii doljeni, grijulii cu sănătatea infractorilor

Serghei Gorbunov nu a fost considerat pericol public. Procurorii Parchetului Dolj nu au atacat decizia de eliberare a lui Serghei Gorbunov, deşi pericolul social reieşea din fapta pentru care fusese condamnat: jaf armat!

Inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii au arătat că şeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, Gheorghe Stoian, adjunctul acestuia Tena Moraru şi preşedintele Secţiei Judiciare, Ioana Surdu, au considerat că „nu este oportun să se declanşeze calea de atac“. Procurorii au considerat că petentul (Serghei Gorbunov - n.r.) nu poate fi privat de dreptul său la efectuarea unei intervenţii de urgenţă.

Procurorul Marius Vlădoianu, pe numele căruia au fost declanşate verificări, nu a informat ceilalţi magistraţi, participanţi la şedinţa de analizare a legalităţii soluţiei de eliberare condiţionată a lui Gorbunov, faptul că a participat la judecarea unei cereri similare în luna decembrie 2007, cerere respinsă de instanţă.

Pericolul social, neluat în seamă de procurori

CSM a constatat că procurorii nu au luat în considerare pericolul concret pentru ordinea publică reprezentat de Serghei Gorbunov şi nu au solicitat de la Penitenciarul Craiova referinţe despre condamnat.

Potrivit CSM, procurorul de şedinţă Marius Vlădoianu a pus concluzii de admitere a cererii de întrerupere a executării pedepsei în cazul lui Gorbunov, „nefăcând precizări cu privire la existenţa sau inexistenţa la dosar a unor acte din care să reiasă pericolul social”. Mai mult, procesele verbale de analiză a soluţiilor nu conţineau nici măcar numele procurorilor prezenţi la şedinţe.

Un jaf armat cu autor necunoscut

Serghei Gorbunov, condamnat la 15 ani de detenţie pentru jaf armat, a fost eliberat de judecătorii Tribunalului Dolj pentru o perioadă de trei luni, în mai 2008, după ce a invocat necesitatea unei intervenţii chirurgicale la ochi, suferind de glaucom.

Decizia de eliberare a basarabeanului nu a fost atacată de procurorii Parchetului Dolj, iar Serghei Gorbunov „a uitat” să se mai întoarcă la locul de detenţie. El a fost capturat la sfârşitul lunii ianuarie anul acesta, fiind principalul suspect în jaful armat de la o casă de schimb valutar din Braşov, în urma căruia două persoane au fost ucise, iar una grav rănită.

În afară de „decapitările” a trei procurori şi doi judecători craioveni, CSM a decis şi revocarea din funcţii a preşedintelui Tribunalului Braşov, Aurelia Munteanu, şi a şefului Secţiei penale, Dan Iulian Năstase. CSM a motivat că Biroul executări penale din Tribunalul Braşov nu a luat măsuri pentru reîncarcerarea condamnatului după expirarea întreruperii pedepsei.

Etalon al practicii neunitare

Cazul Serghei Gorbunov a demonstrat încă o dată că principiul practicii unitare este încă o necunoscută pentru sistemul judiciar românesc. Basarabeanul a făcut trei cereri de întrerupere a pedepsei pe motive medicale.

Prima cerere a fost înregistrată în 2007, pe motiv de nevralgie intercostală şi furunculi, şi a fost respinsă de Tribunalul Dolj. A doua a fost depusă în 10 ianuarie 2008 şi de asemenea i-a fost respinsă în primă instanţă, în martie 2008. La recurs, Curtea de Apel Craiova a decis, în octombrie 2008, să respingă cererea, pentru că Gorbunov era deja eliberat.

Pe 15 ianuarie 2008, Gorbunov a făcut aceeaşi cerere, bazată pe aceeaşi expertiză medicală. Pe 5 mai 2008, Maria Nicola de la Tribunalul Dolj a decis eliberarea lui Gorbunov pentru a se opera de glaucom.