Primul tronson Bechtel nu duce nicăieri

Asfaltarea prevăzută până la sfârşitul anului nu atinge capetele tronsonului Turda - Gilău. Obiectivul va fi atins în februarie 2010 În ciuda scepticismului constructorilor, Guvernul

Asfaltarea prevăzută până la sfârşitul anului nu atinge capetele tronsonului Turda - Gilău. Obiectivul va fi atins în februarie 2010

În ciuda scepticismului constructorilor, Guvernul încă speră că primul tronson al Autostrăzii Transilvania poate fi inaugurat în acest an.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a efectuat ieri o vizită de circa o oră pe şantierul Autostrăzii Transilvania, în zona comunei clujene Ciurila, pe primii şase kilometri asfaltaţi.

Tăriceanu a fost însoţit de Dorin Debucean, directorul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. La cele trei puncte de oprire a fost aşteptat şi apoi însoţit de Michael Mix, şeful Bechtel România, şi de consultantul britanic Karl Statton.

Mijloc de drum

Planurile guvernamentale de a inaugura până la finele acestui an bucata de autostradă Turda-Gilău par irealizabile. Aceasta pentru că cei 25 de kilometri care ar putea fi finalizaţi până la sfârşitul anului acoperă o porţiune situată la mijlocul sectorului lung de 39 de km, fără a atinge cele două puncte de urcare/coborâre, de la Turda şi, respectiv, Gilău.

Întrebat dacă mai consideră realizabilă o inaugurare a tronsonului Turda-Gilău în acest an, Tăriceanu a răspuns: "Este principalul subiect de discuţii cu Ministerul Transporturilor. Sectorul ar decongestiona traficul prin Cluj şi ar micşora poluarea".

Până acum au fost asfaltaţi primii şase kilometri, iar alţi zece sunt pregătiţi pentru asfaltare. Până la sfârşitul anului ar putea fi finalizaţi în total 25 de km, estimează constructorul. Asfaltarea a început de la kilometrul 29 al tronsonului, lângă localitatea Deleni, şi se va dezvolta simetric (spre Turda, respectiv Gilău) faţă de acest punct.

Exproprierile, o mare problemă

Problemele reclamate de Bechtel la acest tronson - finalizarea exproprierilor (încă 15 la sută), devierea utilităţilor (peste 50 la sută) - pentru a putea termina mai rapid lucrările, nu sunt insurmontabile, crede premierul. "Vom discuta cu ministerul pentru a vedea dacă se pot suplimenta lucrările, pentru că am prevăzut în buget plăţi majorate în acest an", a spus Tăriceanu.

Potrivit graficului asumat de Bechtel prin contract, segmentul de autostradă în cauză ar urma să fie predat abia în februarie 2010. Guvernul a solicitat însă în repetate rânduri devansarea lucrărilor şi finalizarea asfaltării până la sfârşitul acestui an.

"Transporturile", în dizgraţie

Premierul s-a arătat nemulţumit de activitatea Ministerului Transporturilor, a cărui prestaţie, opinează el, a permis tărăgănarea proiectului. "Au nevoie de o persoană la vârf, care să ţină legătura cu alte ministere. Momentan, nu au această persoană", a spus Tăriceanu. Tot ministerul va trebui să negocieze cu consiliile judeţene refacerea drumurilor folosite de camioanele de mare tonaj care lucrează la autostradă.

Restanţele rămân subiect de dispută

Pentru lucrările din acest an la autostradă au fost deblocate 438 de milioane de euro, a spus Tăriceanu. "Costurile finale sunt mai mari, pentru că faţă de proiectul iniţial au fost introduse viaducte uriaşe, precum cel de la Suplacu de Barcău (în judeţul Bihor - n.r.), care traversează un lac de acumulare", a spus premierul.

Tăriceanu a mai afirmat că plăţile restante au fost efectuate, "doar că se mai aşteaptă confirmarea expertizelor de calitate ale lucrărilor". Bogdan Sgârcitu, purtătorul de cuvânt al Bechtel, susţine însă că suma de 67 milioane de euro, pentru care expertiza a fost deja confirmată, aferentă lunilor aprilie-iunie, nu a fost încă transferată.