Adevarul.ro

Ungaria pierdea în urmă cu 90 de ani 75% din teritoriu, printre care şi actuala Transilvanie. Primarul UDMR din Miercurea Ciuc (Harghita), Raduly Robert-Kalman, a enumerat pentru "adevărul.ro" doleanţele actuale ale maghiarilor.

adevărul.ro: Cum apreciaţi manifestaţiile organizate cu ocazia Tratatului de la Trianon?

Raduly Robert-Kalman: Aceste manifestări sunt un un lucru normal, firesc. Acum 3 sau 4 ani a fost la noi un referendum şi peste 90% din localnici au spus că vor autonomie teritorială.

Deci este un deziderat firesc şi normal, ca o comunitate care trăieşte aşa compact să aibă dreptul să decidă în ceea ce o priveşte.

Şi din punct de vedere economic?

Mai mult, doar la noi, în Miercurea Ciuc, a fost o întrebare suplimentară, dacă lumea este de acord să suporte o povară suplimentară financiară pentru autonomia teritorială şi o majoritate covârşitoare au răspuns cu „DA"

Traian Băsescu a spus că "România nu va acorda niciodată autonomie Ţinutului Secuiesc deoarece, prin Constituţie, este definită ca un stat unitar suveran". Este o poziţie categorică şi directă a preşedintelui României. Nu intraţi în conflict?

Despre Domnul Băsescu pot să zic că mai are doar 4 ani de mandat.

Ce drepturi consideraţi că le lipsesc maghiarilor din Harghita, Covasna şi Mureş?

Avem deja o serie de drepturi. În educaţie, justiţie...Dar ce ar trebui să fie în plus: Unu: o regiune compactă Ţinutul Secuiesc. Doi: un parlament regional care să dea legi secundare, pentru că cele principale se iau la Bucureşti.

Şi trei: limba noastră maternă să fie aici limbă oficială.

De ce consideraţi că aceste dorinţe vor schimba în bine viaţa maghiarilor din România?

Nicăieri în ţările unde există diferite forme de autonomie, în Catalunia, Ţara Bascilor, Voivodina, nicăieri nu este acum mai rău decât înainte, din contră, toată lumea a avut de câştigat.

Şi vă mai spun ceva. Autonomia teritorială ne-ar arăta nouă, maghiarilor, de ce suntem în stare. Pentru că mulţi spun că am face foarte multe aici, în Ţinutul Secuiesc, dar nu ne lasă Bucureştiul. Am vedea practic de ce suntem în stare.

Rabert Raduly Kalman (42 de ani) este un politician român de etnie maghiară, primar UDMR al municipiului Miercurea Ciuc din 2004 şi până în prezent. A fost deputat UDMR de Harghita în legislaturile 1996-2000 şi 2000-2004.

Tratatul de la Trianon pe scurt:

   • 1914-1918: Primul Război Mondial. Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Imperiului Otoman, Bulgaria) sunt învinse de Antanta (Franţa, Imperiul Britanic, Imperiul Rus, Italia, Statele Unite, Romania)
   • 4 iunie 1920, ora 16.30: se semnează la Palatul Trianon din Versailles, Franţa, un tratat de pace între Imperiul Austro-Ungar şi Antanta. Din partea României au participat ministrul de stat Ioan Cantacuzino şi ministrul secretar de stat Nicolae Titulescu.
   • În textul tratatului se specifică: "Ungaria renunţă în favoarea României la toate drepturile şi titlurile fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de frontierele Ungariei", adică Transilvania
   • Ungaria a pierdut 72% din teritoriu. În nord, o parte a Slovaciei şi teritoriul Rutheniei au devenit componente din Cehoslovacia, în est şi sud-est, Transilvania şi Banatul s-au unit cu România, iar în sud Croaţia, Slovenia şi Voivodina au devenit o parte din noul stat Iugoslavia.
   • Ungaria a pierdut 64% din populaţie. O treime din populaţia maghiară (3,3 milioane) a devenit minoritară în ţările vecine.
   • Ungaria a pierdut cinci din cele mai importante oraşe ale sale şi singurul port maritim la Marea Adriatică, Fiume,azi Rijeka în Croaţia.
   • În septembrie 1939, Italia şi Germania a impus României prin Dictatul de la Viena (Al doilea arbitraj), transferarea către Ungaria a jumătătii nordice a Transilvaniei.
   • După înfrângerea Ungariei din al Doilea Razboi Mondial s-a semnat Tratatul de pace de la Paris, unde Ungaria a pierdut toate teritoriile pe care le căpătase între 1938 şi 1941. România primeşte înapoi Transilvania de Nord.

Disoluţia fostului Imperiu Austro-Ungar: