Primari care visează spaţii verzi pe pereţi

Edilii din România inventează tot felul de şmecherii pentru a „umfla“ zonele obligatorii de verdeaţă ale localităţilor, recomandate de UE și de Organizația Mondială a Sănătății. Primarul din Oradea a deshumat un cimitir întreg, edilii Capitalei vor să facă parcuri pe acoperişurile blocurilor, iar cei din Satu Mare vor să mute pădurea în oraş.

Edilii români caută de câţiva ani soluţii de „înverzire" a localităţilor, mai precis, de când Uniunea Europeană cere ca fiecare cetăţean să beneficieze de o minimă suprafaţă de spaţiu verde. Anul acesta, norma de verdeaţă pe cap de locuitor este de cel puţin 20 de metri pătraţi, iar până în 2013 ea trebuie să urce la minimum 26 de metri pătraţi.

Puţine oraşe mari din România ating această ţintă. Spaţiile verzi din România au căzut ani la rând pradă dezvoltării sociale şi economice haotice. Potrivit Ministerului Mediului, de la Revoluţie încoace, suprafaţa spaţiilor verzi din ţară s-a înjumătăţit, lucru confirmat şi de ONG-uri. „Fiecare proiect de dezvoltare a dus evident la diminuarea locurilor verzi", susţine Nicolae Rădulescu-Dobrogea, preşedintele organizaţiei de mediu „Eco-Civica".

Poteraş vrea ca la Monte Carlo

Primarul general al Bucureştiului spune că în Capitală sunt 16 metri pătraţi verzi de fiecare localnic, însă ecologiştii îl contrazic şi spun că cifra este cu mult mai mică. Şansele ca situaţia să se schimbe sunt minime. Cel puţin aşa susţine primarul sectorului 6 al Bucureştiului, Cristian Poteraş, care vede o rezolvare a problemei ca pe riviera franceză.

„Putem să mărim suprafaţa verde pe cap de locuitor doar dacă am face ca la Monte Carlo, adică dacă am planta verdeaţă pe terasele blocurilor", spune Poteraş. În sectorul 6, situaţia este la pământ: abia dacă sunt opt metri pătraţi pe cap de bucureştean. Sorin Oprescu are aceleaşi idei ca şi Poteraş: „În câţiva ani, o să avem şi noi 20 de metri pătraţi pe cap de locuitor. De exemplu, am putea planta spaţii verzi pe acoperişurile clădirilor", a spus primarul general în urmă cu câteva săptămâni, când participa la o plantare de pomi pe malul Dâmboviţei. În schimb, Stockholm, capitala Suediei, deţine peste 80 de metri pătraţi de parcuri de persoană.

Agrement în cimitir

Potrivit unui inventar al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, municipiul Oradea este în topul reşedinţelor de judeţ, cu peste 24 de metri pătraţi pe cap de locuitor. Primarul din Oradea, Ilie Bolojan, ne-a spus că cifra este estimativă.

„În realitate, lucrurile stau altfel", spune el. De fapt, "altfel" stau în toată ţara. Aproape nicăieri nu se poate şti cifra exactă cu privire la suprafaţa spaţiilor verzi deoarece primarii n-au făcut încă un inventar al parcurilor, scuarurilor şi al vegetaţiei urbane, în general, aşa cum cere legea. „La nivelul municipiului Oradea, cadastrul spaţiilor verzi este făcut doar pe jumătate", declară Ilie Bolojan.

Ca să-i iasă la socoteală norma verde, Ilie Bolojan a transformat locurile de veci în spaţii verzi de agrement. „Orădenii vor avea două parcuri noi ce se întind pe şapte hectare, pe terenul a două foste cimitire. Erau cimitire abandonate şi noi ce-am făcut? Am deshumat totul şi am depus apoi rămăşiţele omeneşti în nişte osuare. Apoi am trecut la salubrizarea terenului", mai spune Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea. „Toată operaţiunea s-a făcut cu acordul celor de la Culte", continuă edilul municipiului din judeţul Bihor.

Pe localnici nu-i deranjează deloc soluţia adoptată. „Pentru mine e un motiv de bucurie, pentru că avem unde să plimbăm copiii. Nu merita să rămână acel cimitir vechi şi neîngrijit în detrimentul noului spaţiului verde. Am înţeles că oricum nu au deranjat mormintele", spune Alina Nemeş, 28 de ani, consilier juridic.

Sătmărenii vor pădurea în oraş

Autorităţile din Satu Mare s‑au gândit la altă soluţie: să mute pădurea în oraş. Ecologiştii de la „Agent Green" au trimis o plângere către Comisia Europeană în care spuneau că o pădure de aproximativ 400 de hectare din siturile Natura 2000 numite "Râul Tur şi Lunca Inferioară a Turului" ar fi fost trecute în intravilanul municipiului Satu Mare cu scopul de a fi transformată în zonă de agrement.

„O hotărâre a Cosiliului Local luată cu câteva zile înainte de anul nou a ignorat necesitatea legală de a realiza o evaluare adecvată de mediu şi a rezolvat problema Primăriei legată de obligaţia de a înfiinţa minimum 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pentru fiecare locuitor înainte de 2013", precizează Gabriel Păun, ecologistul de la „Agent Green" care a făcut plângerea către executivul european.

Primarul municipiului Satu Mare, Iuliu Ilyes, spune însă că e o interpretare greşită a unei propuneri care nu s-a concretizat încă. „Am discutat despre această posibilitate şi în momentul acesta pot spune că sunt nişte intenţii declarate prin hotărâre de consiliu. Practic, noi, prin realizarea unui nou Plan Urbanistic General, vrem să redesenăm intravilanul şi am analizat posibilitatea extinderii spaţiului verde. Oricum, nu vom face nimic care să fie în afara legii", precizează Iuliu Ilyes. În ceea ce priveşte faptul că pădurea face parte dintr-o arie protejată Natura 2000, el spune că nu a ştiut niciodată care este încadrarea acelei zone. ; A contribuit Valentin Teucă

Cadastrarea, în aşteptare

Potrivit legii, fiecare primar trebuie să realizeze un registru al spaţiilor verzi şi fiecare perimetru de vegetaţie trebuie cadastrat. La nivelul Capitalei, cadastrul urmează să fie realizat de-acum încolo, deşi autorităţile locale l-au anunţat încă din 2007. Primăria Municipiului Bucureşti a alocat peste 2 milioane de euro pentru punerea la punct a registrului. Potrivit primarului municipiului Oradea, aceste cadastre trebuiau deja făcute, dar nimeni nu a avut până acum vreun interes să le finalizeze.

Alte reşedinţe de judeţ ce au suprafeţe mai mari de spaţiu verde sunt Botoşani, Cluj, Iaşi, Piteşti şi Suceava. La polul opus, se situează oraşul Galaţi - cu numai 2,5 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor -, Arad, Călăraşi, Constanţa, Ploieşti şi Focşani.