Prima victorie a parlamentului

Parlamentul şi-a arătat, joi, adevărata măsură. După 17 ani de democraţie, Legislativul a demonstrat că poate să îndeplinească rolul pe care trebuie să-l aibă: acela de pilon

Parlamentul şi-a arătat, joi, adevărata măsură.

După 17 ani de democraţie, Legislativul a demonstrat că poate să îndeplinească rolul pe care trebuie să-l aibă: acela de pilon esenţial al statului de drept. După 1989, parlamentul a ajuns să fie cel mai prost cotat în sondaje, cu puţin mai sus decât partidele şi cu mult în urma unor instituţii cu mare trecere la români: Biserica şi Armata. Imaginea deplorabilă a Parlamentului României, la care presa a contribuit cu voioşie şi spor, a condus la desconsiderarea celei mai esenţiale practici democratice: votul.

"Dacă tot fură ei, acolo, la ce bun să mă mai duc la vot?", se întreabă cetăţeanul în prag de alegeri. "Aferim!", strigă cei din jur, iar duminica alegerilor redevine duminica meciului, a berii şi seminţelor. Prin votul de suspendare a preşedintelui, parlamentul a confirmat că poate să facă ceea ce era necesar să facă: să fie o contrapondere a celorlalte puteri în stat, mai precis a puterii executive. Dacă cei cutremuraţide decizia Legislativului s-ar gândi mai bine, ar realiza ce putere deleagă la fiecare vot. Şi vor fi mai decişi să-şi exercite cu atenţie drepturile civice data viitoare.

Parlamentul nu s-a luptat, joi, cu Traian Băsescu. Parlamentul s-a luptat pentru rolul său în stat. A învins. A arătat că poate şi merită să fie luat în seamă. Şi de preşedinte, oricare ar fi el, şi de poporul, atât de doritor să înjure Legislativul.

Pe termen scurt, parlamentul i-a atras atenţia preşedintelui Băsescu, transmiţându-i că există şi contraponderi democratice pentru puterea executivă. Votul de joi îl poate convinge pe Băsescu că ar trebui să fie mai atent, dacă doreşte subminarea autorităţii parlamentului.

Pe termen lung, se poate ghici sămânţa unei republici parlamentare, lucru ce nu ar fi rău, dacă parlamentul ca instituţie şi parlamentarii ca indivizi ar dovedi că se pot comporta echilibrat şi responsabil.

Tot ce a câştigat, joi, parlamentul, poate pierde dacă se lasă prins într-un act plin de ură şi dorinţă de răzbunare. Pentru că fiecare putere îşi are contraponderea sa.