Adevarul.ro

Incredibila istorie a unui animal flămând şi a unei false bombe de presă: mistreţul care a atacat autorităţile statului la Brăila. Agerpres a oferit duminică o informaţie halucinantă şi falsă despre un mistreţ care ar fi traversat înot Dunărea, pentru a ataca Prefectura şi Palatul Agriculturii din Brăila.

Agerpres, agenţie naţională de presă alimentată din bani publici, a pus pe flux, la sfârşitul săptămânii trecute, o ştire halucinantă despre un mistreţ care a înotat eroic prin Dunăre şi a luat cu asalt instituţiile statului din Brăila.

Povestea nu se confirmă, însă developează fidel mecanismul prin care un zvon ajunge să fie socotit realitate, trecând prin zalele unui lung lanţ al slăbiciunilor.

1. Mistreţii nu pleacă singuri de acasă

Doctorul Viorel Gheorghiţă, medic veterinar, vede doar fantezie în povestea mistreţului de Brăila.

Se bazează pe argumente ştiinţifice:„Mistreţii au un teritoriu precis delimitat, pe care nu-l părăsesc decât în grup. Un mistreţ solitar, izgonit din grupul lui - cum este cazul luptelor dintre masculi -, nu va trece niciodată un curs de apă, ci va căuta un alt grup căruia să i se alăture".

2. În asemenea condiţii, mistreţul ar fi îngheţat

Doctorul Gheorghiţă nu lasă nicio şansă de supravieţuire unui mistreţ care s-ar aventura să traverseze Dunărea pe frigul ăsta: „Un porc rezistă în apă rece destul de bine, dar în niciun caz cât să traverseze Dunărea aproape îngheţată. Mai mult de 40-50 de metri nu poate parcurge înainte de a fi afectat de hipotermie". Doctorul Nicolae Udrea, veterinar şi el, plusează: „Niciun mamifer neadaptat condiţiilor polare nu poate trece înot un fluviu, atunci când apa are la suprafaţă o temperatură sub limita îngheţului, iar în aer sunt mai puţin de minus 15 grade".

Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi confirmă că sâmbătă, 23 ianuarie 2010, temperatura apei Dunării era de 1 grad Celsius.Marius Potolea, vânător, nu crede în miraculosul mistreţ: „Da, am văzut mistreţi înotând de multe ori. Înoată excelent, dar mai mult de 30-40 de metri nu pot face, că obosesc şi se îneacă. Asta cu mistreţii care trec Dunărea este o legendă".

3. Mistreţii nu umblă prin centru

Paul Popoiu, tot vânător, e categoric: „Au mai fost cazuri când porcii mistreţi au ajuns în zonele apropiate de municipiu, dar nu au cum să ajungă într-o zonă centrală. Mistreţii fug de oameni de rup pământul, nu se plimbă prin centru!"

4. Poate la tomberon, nu la Prefectură

Violeta Zahiu, locuitoare din cartierul Lacu Dulce, unde s-ar fi refugiat animalul după promenada pe bulevard, povesteşte câte ceva din rutina porcilor sălbăticiţi: „Porcii sălbăticiţi de aici, de la noi din cartier, dau iama prin tomberoanele din oraş. Uneori ajung şi dincolo de calea ferată, în zona blocurilor din Obor sau în pădurea din Parcul Monument, dar nu foarte departe, şi oricum se întorc seara acasă".

Aşadar, în cel mai fericit caz, mistreţul s-ar fi îndreptat spre tomberoane, nu s-ar fi ţinut de pichetat instituţii publice.

5. Poziţia Poliţiei a fost denaturată

Camelia Bucur, de la biroul de presă al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Brăila, care apare citată în ştirea Agerpres, precizează: „Am dat ziaristei Kati Ignat o declaraţie standard: «Am primit o sesizare privind posibila apariţie a unui porc mistreţ în oraş. O echipă operativă a plecat la faţa locului pentru a face verificări». Nu am furnizat alte detalii despre incident, deoarece nu aveam aşa ceva".

6. Ce mai are de spus ziarista

Ecaterina Ignat (foto), jurnalista de la Agerpres care a aruncat bomba, pune totul pe seama unei informaţii insuficient verificate: „Am primit informaţia de la Poliţia Comunitară şi am luat-o de bună. Eu, personal, nu am văzut acel mistreţ".

Ştirea furnizată de Agerpres

Un mistreţ flămând din Insula Mare a Brăilei (IMB) a trecut înot Dunărea din localitatea Măraşu şi a ajuns pe faleza municipiului Brăila, iar de aici a urcat scările spre Palatul Administrativ, unde a forţat intrarea în Prefectură.

Mistreţul a izbit de două ori cu capul uşa Prefecturii Brăila, spre stupoarea gardianului care păzea intrarea, la faţa locului fiind chemat un echipaj al Poliţiei Comunitare, care a încercat să prindă animalul sălbatic ajuns în oraş.

Speriat şi flămând, porcul sălbatic a fugit peste drum de Prefectură, la Palatul Agriculturii, a spart două geamuri de la subsolul instituţiei, iar de aici, cu poliţiştii pe urme şi hăituit de câinii comunitari, a alergat mai departe spre cartierele din oraş.

„S-a constituit o echipă de poliţişti, împreună cu doctorul de la Grădina Zoologică, care a pornit în urmărirea mistreţului pentru a-l tranchiliza, dar în cartierul Lacu Dulce, situat la ieşirea din oraş, i s-a pierdut urma pe un câmp în afara oraşului. Suntem pregătiţi să intervenim, în cazul în care vom primi informaţii legate de o nouă apariţie a lui“, a declarat  purtătorul de cuvânt al IPJ Brăila, Camelia Bucur. (Ecaterina Ignat, Agerpres)

Pe banii noştri

Agerpres este o instituţie finanţată de la bugetul de stat. Anual, Comisiile de Cultură din Camera Deputaţilor şi din Senat stabilesc sumele alocate acestei agenţii naţionale de presă. Comisiile au aprobat proiectul de buget pentru acest an: 4,7 milioane de euro din banii publici vor fi folosiţi pentru ca Agerpres să-şi desfăşoare activitatea. Finanţarea de la buget asigură 84% din costurile de existenţă ale agenţiei, iar veniturile proprii acoperă doar 16%.

„E prima informaţie pe care am primit-o cum că Agerpres ar da ştiri false. Nu putem lua nicio măsură înainte de a verifica dacă informaţiile sunt sau nu reale", a declarat Ioan Roşca, directorul agenţiei. Acesta a precizat că, înainte să intre pe flux, fiecare ştire este verificată de doi-trei angajaţi. Mai multe publicaţii online au preluat, încă de duminică, povestea cu mistreţul fără să o verifice. Printre ele, libertatea.ro şi cancan.ro. (Raluca Preda)

Cum a nimerit mistreţul invizibil Brăila

Posibila prezenţă a mistreţului a fost semnalată sâmbătă, în jurul orei 12.00, de către poliţistul comunitar care făcea de serviciu la intrarea B a Palatului Administrativ. Acesta şi-a anunţat colegii din dispecerat că a văzut un animal negru, pe care l-a apreciat a fi un porc de cam 60 de kilograme. Conducerea Poliţiei Comunitare a
refuzat să ne dezvăluie numele agentului care a semnalat cazul, singurul care a văzut bestia.

Poliţia comunitară se mobilizează exemplar

Poliţiştii comunitari, împreună cu poliţiştii de la Biroul de Ordine Publică, au sosit în circa 15 minute la faţa locului, au scotocit zona, dar nu au dat de urma porcului. Temerea tuturor era că ar putea avea de-a face cu un animal sălbatic, periculos.

În jurul orei 13.00 s-a zvonit că porcul ar fi fost văzut în zona ansamblului ANL din cartierul Lacu Dulce. De acolo ar fi intrat pe străzile mărginaşe ale cartierului (Arad şi Grădinari), locuite de rromi. Nici aici nu a fost găsit.

La scurtă vreme - cam după ora 14.00, a apărut zvonul cum că porcul ar fi venit din zona Măraşu şi ar fi trecut Dunărea înot. Problema este că Măraşu se află la nu mai puţin de 55 de kilometri distanţă de Brăila, în Insula Mare.

Zvonurile se umflă româneşte

Ulterior, a apărut zvonul că porcul ar fi „încercat" uşa de la Prefectură şi ar fi spart geamuri la Palatul Agriculturii. Ambele informaţii au fost infirmate de instituţiile respective.

Locuitorii din cartierul Lacu Dulce (aflat la periferia muncipiului), unde s-ar fi refugiat fiara, sunt crescători de animale. Ei cresc porci în regim de semilibertate, animalele fiind lăsate să-şi procure singure hrana din gunoaie.

Nemuritoarea găină care a născut pui vii

Jurnaliştii numesc „fonfleu" ştirile acelea care nu sunt ştiri, ci mai degrabă exerciţii de proză scurtă, cuvinte născute pe graniţa dintre imaginaţie şi delir. Epoca de aur a fonfleului s-a consumat la începutul anilor '90, iar liderul incontestabil al genului a fost „Evenimentul zilei". Publicaţia inventată de Ion Cristoiu şi-a datorat bună parte din succesul galopant acestor "ştiri" de câteva rânduri.

2 octombrie a fost o dată obişnuită în calendar. Nimic notabil, în afară de naşterile lui Ciprian Porumbescu (1853) şi Dan Spătaru (1939). Totul până în 1993. Atunci a apărut o legendă a presei româneşti - „găina care a născut doi pui vii" a văzut lumina tiparului. Evenimentul senzaţional, naşterea puilor handicapaţi, dar vii s-a petrecut la Paşcani.

După toate regulile nescrise ale fonfleului, acesta e o capodoperă: „Marţi, 28 septembrie a.c., în curtea gospodinei Sevastiţa M., aflată în strada Vatra din Paşcani, judeţul Iaşi, s-a întâmplat un miracol: o găină a născut doi pui vii, unul fără un picior şi altul fără o aripă. Deoarece găina Sevastiţei nu s-a mai ouat deloc în ultimele trei luni, gospodina s-a hotărât să o taie şi să o pună la fiert. În dimineaţa cu pricina, intrând în coteţ, S.M. a rămas uluită de ceea ce a văzut. Găina născuse doi pui handicapaţi. Considerându-l un semn de la Dumnezeu, Sevastiţa a cruţat găina, dar a omorât puii, deoarece, fiind handicapaţi, tot s-ar fi chinuit să trăiască". Autorul acestei mici opere de artă, Cătălin Ştefănescu, a operat profesionist. A şters urmele: peste două săptămâni, „Bulina roşie" informa că proprietara găinii a murit într-un groaznic incendiu. Găina, însă, a trăit până în zilele noastre.

S-a pripit

Fonfleurile erau scrise noaptea, într-o atmosferă bahică, iar maeştrii acestei specii ajungeau la performanţe uluitoare. Iată acest frumos titlu, poate cel mai lung şi mai spectaculos din istoria presei româneşti: $Tragica poveste de dragoste a Marianei Popa care, pasionată de literatura lui Sienkiewicz, a fost părăsită de amantul cu Dacie Roşie".

În anul 1994, în vara fierbinte a Campionatului Mondial din SUA, ziarul „Cotidianul" a „intuit" o victorie a „tricolorilor" în meciul cu Elveţia, fiindcă gazeta pleca prea devreme la tipar.

Din păcate, România a pierdut, scor 1-4, dar ştirea cu victoria naţionalei s-a păstrat. Înaintea confruntării finale televizate dintre Mircea Geoană şi Traian Băsescu, jurnalistul Cornel Nistorescu a scris, tot în „Cotidianul", o cronică a disputei. Tot înainte de desfăşurarea ei. Nistorescu trăgea concluzia unei victorii facile a social-democratului. S-a pripit.