Poliţiştii, modele pentru portretele-robot ale infractorilor

Poliţiştii realizează portretele infractorilor cu ajutorul unui program special, adus din Statele Unite

O parte dintre trăsăturile din baza de date după care se fac portretele-robot aparţin chiar unor poliţişti. Figurile construite de criminalişti nu seamănă întotdeauna cu infractorii urmăriţi. Unele par făcute direct după poză, iar altele nu au nicio legătură cu persoanele căutate.

Agentul-şef adjunct Aurelian Grigorescu, specialist criminalist la Poliţia Capitalei, a explicat pentru „Adevărul" că sunt multe cazuri în care pentru o singură persoană se fac mai multe portrete-robot.

„În final rămâne unul singur, cel mai apropiat ca fizionomie de cel al făptaşului. Dar până atunci realizăm mai multe figuri, în funcţie de ce îşi aduce aminte victima şi fiecare martor. Apoi le confruntăm. De cele mai multe ori, aceste portrete nici nu seamănă între ele, dar au măcar un element comun. Unii oameni reţin mai bine ochii infractorului, alţii, nasul, gura sau părul. Depinde de unghiul din care au privit făptaşul, de postura în care se afla în momentul producerii infracţiunii şi de starea psihică la momentul furnizării informaţiilor", a spus Aurelian Grigorescu.

Practic, poliţistul care realizează portretul arată martorilor mai multe feluri de guri, ochi, urechi şi contururi ale feţei. Faţa persoanei suspecte este reconstituită pe bucăţi, conform descrierilor martorilor. Acest lucru este posibil cu ajutorul programului Image Track, achiziţionat din SUA.

Cercul de suspecţi

Odată ce portretul a fost realizat, acesta este folosit la întocmirea cercului de suspecţi. Poliţiştii care cercetează cazul caută informaţii despre persoanele din anturajul victimei sau recidivişti care au trăsături asemănătoare cu cele din portretul-robot.

Popularizarea prin mass-media este un alt pas important. „Poate o persoană îşi aduce aminte că are pe cineva în anturaj sau a văzut pe cineva care are trăsăturile asemănătoare cu cele mediatizate", a mai spus specialistul criminalist al Poliţiei Capitalei.

Trăsături de poliţişti în baza de date

Trăsăturile faciale aflate în sistemul poliţiei provin de la infractori, persoane dispărute, voluntari, dar şi de la câţiva oameni ai legii. Criminaliştii spun că semnalmentele stocate nu duc la realizarea unor fotografii care seamănă cu persoanele „donatoare", astfel că un infractor nu poate semăna cu un poliţist, dar poate avea ochii asemănători cu ai lui. Practic, este foarte posibil ca făptaşul unei crime să aibă anumite părţi ale feţei asemănătoare chiar cu cel care anchetează cazul.

Cu cine seamănă

Criminaliştii nu au pretenţia de a face o fotografie a infractorului. Ceea ce reiese în final este, de cele mai multe ori, o tipologie în care se încadrează mai multe persoane. Evident, scopul poliţiştilor este ca portretul să semene cât mai mult cu infractorul, dar dacă asemănarea nu este apropiată de 100 la sută, pot apărea confuzii.

Agentul-şef adjunct Aurelian Grigorescu, specialist criminalist la Poliţia Capitalei, a subliniat faptul că „în cazul în care portretul-robot seamănă cu cel care a comis infracţiunea, în proporţie de 80 la sută, procentul de 20 la sută poate face ca „figura" respectivă să semene, tot în proporţie de 80 la sută, cu o cu totul altă persoană".

Konstantinos Passaris

Konstantinos Passaris şi iubita sa Mioara Bădilă sunt autorii dublului asasinat din 25 noiembrie 2001 de la casa de schimb valutar şi amanet „Le Petit Bijou" din Bucureşti. Passaris a fost prins la 27 noiembrie 2001, după ce portretul-robot a fost mediatizat. Complicea sa, Mioara Bădilă, a fost şi ea reţinută, câteva zile mai târziu.

Înţepătorul din Iaşi

Unul dintre ultimele portrete-robot intens mediatizate a fost cel al lui Petru Gavrilaş, un recidivist care a înţepat 16 femei din Iaşi. Asemănarea cu personajul real este vagă. Bărbatul a fost reţinut la 24 februarie 2010.

Cazul Gorbunov

La scurt timp după jaful de la casa de schimb valutar din Braşov, de la 29 ianuarie 2009, Poliţia a realizat un portret-robot al făptuitorului. Acesta seamănă izbitor cu Serghei Gorbunov, primul suspect arestat de poliţişti. Cu toate acestea, anchetatorii nu au reuşit să găsească probe incriminatorii pentru Gorbunov. La vremea respectivă s-a vorbit despre realizarea portretului robot chiar după poza reală a principalei persoane suspectate de comiterea jafului.

Ucigaşul din Berceni

Cătălin Viorel Ciuparu, de 23 de ani, din cartierul bucureştean Sălaj, care la 11 februarie 2008 a omorât un tânăr de 19 ani în urma unei altercaţii într-o staţie de autobuz din cartierul Berceni a venit de frică la poliţie, la două zile după ce a fost dat publicităţii un portret-robot care semăna izbitor cu el.

Teroristul Ciupercescu

Dragoş Ciupercescu, primul român condamnat pentru terorism, a fost prins după ce poliţia i-a localizat telefonul mobil, folosind aparatură de scanare a frecvenţelor. El făcuse greşeala de a-şi revendica atentatul prin telefon.Tribunalul Bucureşti a decis o pedeapsă de 18 ani de închisoare, după ce în noiembrie 2002 a aruncat o grenadă în curtea Liceului Jean Monet, rănind mai multe eleve. Câteva luni mai târziu a plasat o altă grenadă în parcul Cişmigiu.