Muzeul Porţile de Fier nu are bani pentru săpături

Arheologii nu pot lucra la Prisăceaua pentru că nu s-au primit fondurile necesare

Peste trei zile, mai precis la 6 iulie, arheologii muzeului severinean vor relua săpăturile de salvare a unui cimitir din antichitate, scos la lumină de apele Dunării pe raza localităţii Crivina.
„Este vorba de o necropolă unică în Oltenia, datând din anii 1500 – 1200 î.Ch. Acesta este singurul loc în care s-a demonstrat că, în epoca bronzului, alături de cei incineraţi se puneau vase ce conţineau diferite lucruri personale, dar şi alimente. Aici s-au descoperit două morminte, în unul se afla într-un vas un os de oaie, iar în altul un os de capră. Specialiştii care au cercetat cazul au ajuns la concluzia că alături de morţi se puneau şi obiecte, băutură şi chiar mâncare“, declară directorul adjunct al Muzeului Regiunii Porţile de Fier, Gabriel Crăciunescu. Acesta mai susţine că necropola este suprapusă de o alta, datând din feudalismul timpuriu, iar aici au fost descoperite o serie de obiecte din diferite metale.

Căutătorii de comori nu pierd timpul

Pe cel de-al doilea şantier de acest gen, cel de la Izvoarele, săpăturile de salvare ale arheologilor vor începe la 16 iulie. Şi de aici, angajaţii muzeului speră să mai salveze vestigii din calea apelor Dunării, dar şi a căutătorilor de comori.
„Ambele situri arheologice se află pe malul Dunării. Până la construirea barajului Porţile de Fier II, acestea erau pe uscat, însă apele crescând au distrus aceste urme în proporţie de 80%. Pe lângă ape, au mai contribuit şi căutătorii de comori. Foarte multe obiecte istorice au ajuns pe mâna unor astfel de persoane. La Izvoarele s-au descoperit urmele celei mai vechi bazilici paleo-creştine, din prima jumătate a secolului al IV-lea, cu o lungime de 12,8 m şi lăţimea de 6,5 m. Este considerat cel mai vechi aşezământ de cult din fosta provincie Dacia. În acelaşi sit s-au găsit monede de bronz, bătute în vremea împăratului Constantin cel Mare. Şi aici vom încerca să mai salvăm ce se va putea“, a mai declarat Crăciunescu.

Nu sunt bani pentru săpături

Gabriel Crăciunescu se arată nemulţumit că în ultimii 20 de ani muzeul nu a primit decât de două ori bani de la minister pentru astfel de săpături, iar de la Consiliul Judeţean Mehedinţi, aproape deloc.
„Pentru asemenea cercetări trebuie să dispunem şi de bani. Din păcate, nu am mai primit bani nici de la minister, nici de la Consiliul Judeţean. Acum nu avem fonduri să începem săpăturile la Prisăceaua. Acolo avem mai multe tumuri cu diametrul de 20-30 de metri. Este clar că acolo există morminte, însă nu s-a făcut absolut nicio săpătură până acum. Doar căutătorii de comori au efectuat ceva săpături. Ce s-a descoperit sau ce este acolo, nimeni nu ştie“, mai susţine Crăciunescu.