Pomeni politice în cutia milei fără fund

La întronizarea PF Daniel (în alb) au participat principalii oameni ai statului:premierul Tăriceanu (stânga), preşedintele ţării, Traian Băsescu , şi preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu (dreapta)

În ultimii 20 de ani, statul român a acordat Cultelor, de la buget, 784 de milioane de dolari, cea mai mare parte a sumei revenind Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Între anii 2007-2010, perioadă marcată de criza economică, Guvernul a „miluit“ cultele, şi în principal Biserica Ortodoxă Română (BOR), cu jumătate din suma alocată în ultimii 20 de ani, acordând 354 de milioane de dolari. În ani electorali, guvernanţii au dublat

În pragul scrutinelor electorale toţi premierii, indiferent de culoarea politică, se închinau cu o mână şi cu alta numărau banii. Bani care urmau să fie mutaţi din visteria statului în cutia milei. Creşteri spectaculoase ale veniturilor pe care statul le asigura Bisericii s-au petrecut taman în anii în care urmau să aibă loc alegeri. Atunci se dublau sau chiar se triplau sumele ce fuseseră alocate cultelor cu doar un an în urmă.

Calculele ce urmează au fost realizate în dolari, la cursul BNR al anilor vizaţi. Astfel, Theodor Stolojan a dat Cultelor 4,7 milioane de dolari în 1992. De aproape trei ori mai mult decât Stolojan a dat Nicolae Vărăroiu în 1996, adică 12 milioane de dolari.

În 2000, Mugur Isărescu a dus suma la 25 de milioane de dolari. Suma a crescut cu şapte milioane de dolari în 2004, când cabinetul Năstase a alocat 32 de milioane de dolari. Tăriceanu a fost cel mai generos premier. A dat de aproape patru ori mai mult decât Năstase: 121 de milioane de dolari. Însă Emil Boc promite a fi cel mai pios dintre premieri. Deja a alocat 118 milioane de dolari pentru anul 2010.

„Nu am cunoştinţă de situaţia fondurilor în anii electorali. Sumele alocate  Bisericii Ortodoxe Române sunt direct proporţionale cu activitatea  socială, educaţională şi culturală desfăşurată în beneficiul  societăţii", susţine Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Bisericii.

Raportat la Legea privind regimul juridic al cultelor, peste 80% din sumele alocate de guvernanţi s-au dus către Biserica Ortodoxă Română, restul distribuindu-se către celelalte 17 culte recunoscute oficial în România. Potrivit legii, „cultele recunoscute pot beneficia, la cerere, de sprijin material (...) în raport cu numărul credincioşilor, conform ultimului recensământ, şi cu nevoile reale".

Competiţia dintre premieri a dus la un fenomen incredibil: capitolul Culte din bugetul de stat a devenit una dintre rubricile cu cea mai spectaculoasă creştere.

Lăsaţi în plata Statului

Din 1991 şi până în 2010 sumele pentru culte au crescut de 30 de ori. Dacă în 1991 s-au alocat doar 4.200.000 de dolari, în 2010 s-a ajuns la cifra record de 126 de milioane, sumă care încă poate creşte până la sfârşitul anului. Valoarea poate fi mărită prin hotărâri de guvern. Acest tip de act normativ a fost folosit de fiecare dată pentru suplimentarea sumelor date Cultelor. Doar în anul 2007 s-au eliberat nu mai puţin de 12 hotărâri de guvern prin care s-au dat în plus peste 48 de milioane de lei (20 milioane de dolari).

Majoritatea sumelor

s-au direcţionat în special către construcţii şi reparaţii de biserici, dar premierul de atunci Călin Popescu Tăriceanu şi miniştrii subordonaţi lui au simţit nevoia să finanţeze şi alte activităţi ale bisericii: canonizarea Mitropolitului Vaarlam, funeraliile Patriarhului Teoctist, organizarea celei de-a III-a Adunări Ecumenice Europene.

Anul acesta Guvernul Boc a considerat că cei 40 de milioane de lei (9,5 milioane de euro, echivalentul a 13,3 milioane de dolari), daţi în ianuarie pentru construcţia şi reparaţia de biserici, nu au fost suficienţi şi, după numai trei luni, a elaborat HG nr. 417/ 2010, prin care banii pentru ridicarea de lăcaşe de cult se dublează. Alte 54 de milioane de lei se duc în casele Domnului. În aceeaşi Hotărâre de Guvern se alocă şi bani pentru repararea unor şcoli. Doar 31 de milioane de lei. Cu o treime mai puţini. Tot aici s-au dat bani pentru renovarea a 1.400 de biserici şi doar a 400 de şcoli şi grădiniţe.

Mândrie şi prejudecată

Legile care aprobau bugetele de stat din ultimii 20 de ani arată că după 1989 statul a alocat cultelor 784 de milioane de dolari. Mai mult de jumătate din această sumă s-a dat din 2008 până astăzi. Cu alte cuvinte statul nu a reuşit să dea în 18 ani cât a dat în ultimii trei ani, sub povara crizei economice.

O treime din aceşti bani

În mandatul Patriarhului Teoctist, premierul Adrian Năstase a alocat Cultelor, în 2004,  32 de milioane de dolari Foto: Mediafax

s-au dus pentru construcţii de biserici, iar restul s-au cheltuit pe salariile preoţilor. Încă din primul an postdecembrist statul contribuie anual cu bani pentru salariile oamenilor în sutană. „Contribuţia la salariu de la bugetul de stat pentru preoţi nu se face din milă, ci reprezintă o recunoaştere a contribuţiei cultelor la viaţa societăţii româneşti", a explicat Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Potrivit Legii bugetului de stat pe 2010, anul acesta contribuabilii români au suportat lefurile preoţilor cu 278 de milioane de lei (66 de milioane de euro). Ca o comparaţie, conform aceluiaşi document, statul dă acum aproape de două ori mai puţini bani pentru salariile personalului din cercetare, domeniu care contribuie la bugetul de stat cu 500 de milioane de lei (120 de milioane de lei).

"Contribuţia la salariu de la bugetul de stat pentru preoţi nu se face din milă, ci reprezintă o recunoaştere a contribuţiei cultelor la viaţa societăţii româneşti."
Constantin Stoica purtătorul de cuvânt al Patriarhiei

Afaceri într-un altfel de Paradis: cel fiscal

Banii de la stat vin şi indirect, printr-o serie întreagă de facilităţi pe care politicienii le-au oferit Cultelor. Una dintre principalele scutiri se regăseşte la articolul 15 din Codul Fiscal unde este prevăzut că nu se percepe impozit pe profit „pentru veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult". Şi pentru ca statul să se asigure că banii din astfel de obiecte ajung în buzunarele oamenilor Domnului, în 1992 - an electoral, Parlamentul a votat Legea privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult.
Actul legislativ, aflat şi acum în vigoare, prevede că „Biserica Ortodoxă Română şi celelalte culte religioase au în exclusivitate dreptul de producere şi valorificare a obiectelor şi veşmintelor de cult, precum şi de tipărire a cărţilor de cult, a celor teologice sau cu conţinut bisericesc, necesare practicării cultului".

Tot în aceeaşi lege este prevăzut şi ce înseamnă concret obiect de cult: „vasele liturgice, icoanele metalice sau litografiate, crucile, crucifixele, mobilierul bisericesc, cruciuliţele şi medalioanele cu imagini religioase specifice cultului, obiectele de colportaj religios şi altele asemenea. Se asimilează obiectelor de cult şi calendarele religioase, precum şi produsele necesare exercitării activităţii de cult, cum ar fi tămâia şi lumânările, cu excepţia celor decorative şi a celor pentru nunţi şi botezuri".

Operaţiunea „Lumânarea"

Interesant este că Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a pornit o afacere tocmai pe această nişă a lumânărilor decorative, nescutită de impozite. Potrivit Registrului Comerţului, în 2009, Mitropolia a înfiinţat Făclia Mold SRL unde deţine 50% din părţile sociale. Reprezentanţii societăţii se mândresc pe site că au lumânări parfumate „conice, spiralate sau drepte, utilizate în domeniul HoReCa (Hotel, Restaurant, Catering) şi nu numai". În ciuda monopolului garantat de stat, reprezentanţii Patriarhiei susţin însă că legea din 1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult nu îi ajută prea mult. „Lumânări şi alte obiecte religioase sunt produse şi de persoane fizice şi  comercializate la tot pasul. Patriarhia Română a sesizat de mai multe ori Ministerul de  Interne în legătură cu nerespectarea acestei legi", afirmă Constantin Stoica.

Totuşi, Biserica Ortodoxă Română (BOR) şi-a organizat în aşa fel activitatea încât să se asigure că monopolul amintit de stat este respectat de propriii slujitori. Astfel, conform statutului BOR, parohiile sunt obligate de a se aproviziona cu lumânări doar de la arhiepiscopiile şi episcopiile de care aparţin, iar acestea din urmă produc obiectele de cult în propriile manufacturi.

În alte ţări, Biserica nu primeşte bani de la buget

Spre deosebirea de România, unde Biserica primeşte bani, active şi facilităţi fiscale, în Franţa este în vigoare o lege adoptată încă din 1905, care prevede că statul nu plăteşte salariile preoţilor şi că nici nu alocă subvenţii vreunei entităţi religioase. Modelul francez a fost implementat în Olanda şi în Irlanda.