Poluarea din Bacău, analizată de suedezi

Situaţia dezastruoasă în care se află municipiul Bacău din punct de vedere al poluării a ajuns şi la urechile străinilor. De zeci de ani, locuitorii oraşului sunt ţinta emisiilor de amoniac

Situaţia dezastruoasă în care se află municipiul Bacău din punct de vedere al poluării a ajuns şi la urechile străinilor.
De zeci de ani, locuitorii oraşului sunt ţinta emisiilor de amoniac şi alte substanţe toxice, iar o haldă de deşeuri din fosfogips ocupă o suprafaţă impresionantă la marginea sudică oraşului, nu foarte departe de primele blocuri. Firma suedeză Kemakta Konsul AB va realiza un studiu referitor la halda de fosfogips depozitată de combinatul chimic Sofert la periferia oraşului Bacău. Lars Ulmgren şi Bertil Grundfeldt, reprezentanţii firmei suedeze, s-au întâlnit cu cei ai instituţiilor administrative şi de protecţie a mediului din Bacău. Scopul declarat de oaspeţi a fost acela de a se găsi o rezolvare a celor peste şase milioane de tone de deşeuri industriale produse de combinatul chimic. Până acum, niciun studiu efectuat de oficialităţi nu a dus la vreun rezultat. Oficialii de la Agenţia Regională de Protecţia Mediului (ARPM) au declarat că "s-a încercat în anii din urmă elaborarea unui studiu şi găsirea unei soluţii, dar costurile ridicate, de peste 5 milioane de euro, ne-au determinat să lăsăm totul baltă". Marţi dimineaţă, reprezentanţii Kemakta au fost şi au vizitat locaţia haldei. Suedezii au declarat, într-o conferinţă de presă, că s-au luat cu mâinile de cap când au văzut despre ce este vorba, dar că situaţia poate fi rezolvată. şeful ARPM, Iulian Movilă, spune însă că este prematur să se avanseze o rezolvare a situaţiei şi nici nu au garantat vreun termen de începere a lucrului efectiv. Important este şi faptul că delegaţia de chimişti din Suedia este interesată şi de rumeguşul de pe Valea Muntelui. Ei le-au propus oficialităţilor băcăuane înfiinţarea unei fabrici de brichete din rumeguş.