Poliţiştii au tradus codul spărgătorilor de bancomate
0
În limbajul secret al spărgătorilor, „varză 1, 2 sau 3“ arată cât de greu se poate goli aparatul, iar „manevră“ este semnalul că infractorii ar putea fi depistaţi. Liderul celei mai mari bande de spărgători de bancomate, taximetristul Ciprian Anoca, a câştigat un milion de lei în urma a cel puţin şapte spargeri, susţin procurorii.
CITEŞTE ŞI ALTE DETALII DESPRE CEA MAI MARE REŢEA DE SPĂRGĂTORI DE BANCOMATE:
Timişoara: Unde a cheltuit banii băncilor bossul reţelei spărgătorilor de bancomate (GALERIE FOTO)
Bossul celei mai mari reţele de spărgători de bancomate cheltuia prada în vacanţe de lux
Timişoara: Sute de mii de euro au fost scoase din bancomate cu „pisicuţa”
Gaşca condusă de braşoveanul Ciprian Anoca (28 de ani) este cea mai bine organizată reţea de spărgători de bancomate din România, spun procurorii DIICOT.
În perioada 2007-2009, cei nouă membri au tăiat cu flexul şapte bancomate fără camere de supraveghere şi senzori de mişcare, din primării, cămine culturale şi clădiri dezafectate din judeţele Timiş, Buzău, Maramureş, Teleorman şi Mureş.
Procurorii îi bănuiesc de alte 20 de spargeri. Loviturile aveau loc noaptea, după un filaj de câteva zile, ponturile fiind oferite de angajaţii unor bănci din Bucureşti. Anoca supraveghea şi coordona fiecare lovitură de la distanţă, dirijând fiecare mişcare a celor nouă membri ai trupei, care ascultau orbeşte de tânărul de 28 de ani.
Coduri în conferinţe multi-party
În timpul fiecărei lovituri, grupul comunica prin conferinţă telefonică tip multi-party. Convorbirile au fost interceptate de SRI. Membrii reţelei foloseau un limbaj codat, pentru ca anchetatorii să nu-i înţeleagă.
Bancomatele erau numite „verişori”, „ălea” şi „femei”. Când discutau despre spargerea bancomatului, gaşca spunea că merge la „fotbal” sau că „lăsăm undiţele în baltă”, iar „gala” era noaptea în care urmau să spargă bancomatul.
K1 cu bancomatele
„K1” sau „judo” era codul folosit pentru munca de distrugere a bancomatului şi obţinerea casetelor, iar „varză 1, 2, sau 3” era elementul de risc cu care era cotată fiecare spargere, potrivit anchetatorilor.
„Piramida” era termenul folosit atunci când încercau să lovească două bancomate într-o singură noapte, iar „ochi pavăzat” erau camerele de supraveghere. Dacă ATM-ul nu putea fi spart, mesajul era că „nu este bun de muncă”.
Poliţiştii erau „extratereştrii“
„Albaştrii” şi „extratereştrii” erau numele de cod pentru poliţişti, iar „OZN-uri” sau „Logănescovici” erau folosite pentru maşinile de poliţie. În ultimele convorbiri ale şefului reţelei, interceptate de SRI la 29 martie, în timp ce poliştii i-au prins cum tăiau cu flexul un bancomat din localitatea Balcani-Frumoasa (Bacău), nu există nici urmă de metafore: „Vine poliţia, frate! Adunaţi. Să-mi bag...! Vine Poliţia. Ne-a prins, bă! Adunaţi!”, a spus Anoca.
El şi alţi patru spărgători sunt din martie în arestul Poliţiei Timiş, iar patru persoane sunt cercetate în libertate. Toţi sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional organizat, furt calificat cu consecinţe deosebit de grave, tâlhărie şi spălare de bani.
Prinşi cu bonurile de benzină
„Erau extrem de bine organizaţi şi foarte bine antrenaţi. Efectuau chiar şi acţiuni de contrafilaj în timpul spargerilor, ca să scape de poliţişti”, a spus procurorul Mircea Andreş, şeful Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Timiş.
Ei tăiau cu flexul balamalele bancomantelor, iar apoi dărâmau uşile cu o rangă ca să ajungă la casetele pline cu bani din aparate. O parte dintre ei au fost identificaţi într-o primă fază de poliţişti după profilurile postate chiar de ei pe reţeaua socială Hi5.
Aceştia au fost plasaţi la locul spargerilor pentru că au încasat amenzi rutiere în drumul spre locul de acţiune, sau au păstrat bonurile de benzină de pe traseu, pe care le decontau la firmele lor din Braşov, precum şi după semnalul de la aparatura GPS, cu care se ghidau ca să ajungă la locul spargerilor.
Dicţionarul spărgătorilor de conturi
Văr - bancomat
K1/judo – munca de distrugere a bancomatului şi obţinere a banilor din casete
Gala - noaptea spargerii
Ochi pavazat – camere de supraveghere
Varză - risc
Fotbal – spargerea bancomatului
Albastri, extratereştri – poliţişti
Logănescovici, farfurii zburătoare – maşinile de poliţie
Manevră – riscul de a fi prinşi
Prin Europa, cu bani furaţi
Ciprian Anoca, într-una dintre vacanţele sale
Din 2007, când banii au început să curgă din bancomate, Ciprian Anoca (foto) a investit o parte din câştiguri în vacanţe de vis prin toate marile oraşe ale Europei. Amsterdam, Milano, Roma, Pisa, Veneţia, Paris, toate aceste oraşe sunt pe harta vacanţelor lui Anoca, în ultimii doi ani.
Procurorii au constatat şi ei că banii care nu au fost spălaţi de taximetrist prin conturile firmei sale s-au dus pe excursii. La dosar există poze cu Anoca la Gardaland, cel mai mare parc de distracţii din Italia, fotografii cu el lângă turnul din Pisa sau lângă turnul Eiffel şi catedrala Notre Dame din Paris.
Înainte să ajungă în arestul Poliţiei Timiş, în luna martie, Anoca şi-a petrecut ultima vacanţă în capitala Olandei, la Amsterdam, în decembrie 2008.
El s-a fotografiat în Cartierul Roşu din Amsterdam, celebru pentru bordelurile, sex-shop-urile şi magazinele unde drogurile uşoare sunt pe tarabă.
Se încarcă comentariile...
