Poliţist român acuzat că accesa baza de date a MAI pentru a da informaţii crimei organizate europene

Agentul de poliţie Liviu Bejan (32 de ani) din cadrul Brigăzii Rutiere a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT fiind acuzat că a pus la dispoziţia unei reţele de hoţi de maşini de lux date confidenţiale, necesare falsificării documentelor folosite în vederea înmatriculării autoturismelor.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) - Serviciul Teritorial Braşov au trimis în judecată 14 persoane acuzate înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave într-un dosar de trafic transfontalier de autoturisme de lux..

Autoturismele proveneau din spaţiul intracomunitar (Italia, Spania, Germania, Ungaria şi Polonia), fiind sustrase sau obţinute prin înşelăciune cu prilejul încheierii unor contracte de închiriere sau fiind obiectul unor contracte de leasing, încheiate cu societăţi din România sau state europene.

Cercetările extinse şi asupra cetăţenilor străini

Anchetatorii au arătat că în cursul anului 2009, Dorinel Gheorghiu, Marius Florin Gheorghiu, Gheorghe Albu şi Costel  Bălan au pus bazele unui grup infracţional organizat, la care, în intervalul 2009-2011 au aderat Cătălina Topală, Viorel Nicuşor Potra, Marian Pălăngeanu, Nelu Sîmbotin, Claudiu Răzvan Tănase, Mihai Bogdan Miu, Ionel Felician Şchiopescu, Ionuţ Cosmin Blendea, Liviu Bejan, precum şi cetăţeni străini faţă de care autorităţile judiciare din ţările intracomunitare efectuează cercetări pentru identificarea şi tragerea la răspundere penală a acestora.

Hoţii românii s-au băgat şi în alte combinaţii

Procurorii DIICOT care au lucrat la acest dosar au arătat că traficul ilegal de autovehicule furate sau închiriate a luat o amploare deosebită şi vizează furtul sau închirierea autoturismelor de lux din ţările intracomunitare şi valorificarea acestora pe diferite filiere. La această activitate internaţională şi-au făcut tot mai simţită prezenţa şi cetăţenii români, care au pătruns în reţele italiene, germane, poloneze, franceze şi ungare.

Se constată existenţa unei colaborări infracţionale între diferitele filiere de hoţi şi traficanţi, bazată pe interes, protecţie reciprocă, schimb de "ponturi", furnizarea reciprocă de documente contrafăcute ori falsificate şi materializată îndeosebi în valorificarea de maşini furate, acoperirea faptelor prin mijloace frauduloase, transportul autoturismelor furate pe diverse rute pentru beneficiari prestabiliţi şi chiar schimburi de asemenea autovehicule.

Maşinile ajungeau în Orient prin „Ruta Balcanică”

Înlesnirile vamale privind introducerea şi scoaterea în/şi din România, de diverse bunuri, au fost exploatate cu promptitudine de organizaţiile criminale interesate, care au inclus ţara noastră în "Ruta Balcanică" de tranzitare a autovehiculelor furate din Occident către Orient, folosind-o, totodată, şi ca o piaţă rentabilă de desfacere.

Traficul internaţional cu autovehicule furate sau închiriate reprezintă o preocupare a unor grupuri ce sunt constituiţi şi acţionează pe criterii de crimă organizată.Organigrama reţelei arată că fiecare membru al grupului se ocupă de o activitate infracţională în care el este specializat. Astfel, un anumit segment are în responsabilitate furtul sau închirierea maşinii, un altul fabrică documente false, altul falsifică numerele de înmatriculare ori seria caroseriei, alţii le transportă şi unii le valorifică. Pentru a putea valorifica sau înmatricula autoturismele în posesia cărora au intrat în mod ilicit, membri grupărilor recurg la falsificarea documentelor de provenienţă, precum şi a celor emise de autorităţile statului român sau străine.

Minim de investiţie, maxim de profit

Gheorghiu Dorinel, Gheorghiu Marius Florin, Albu Gheorghe şi Bălan Costel au pus la punct, până în cele mai mici detalii, o adevărată reţea menită a disimula adevărata origine a autoturismelor care ulterior au fost puse în vânzare, reuşind să obţină printr-un minim de investiţie un maxim de profit. În aducerea pe teritoriul ţării a autoturismelor a fost implicat, încă de la început Bălan Costel, acesta cooptându-i pe Miu Mihai Bogdan şi Tănase Claudiu. În intervalul 2009-2011 aceştia s-au deplasat în ţările menţionate, unde au încheiat contracte de închiriere, având ca obiect autoturisme diferite mărci, costurile acestor deplasări fiind suportate de către Gheorghiu Dorinel şi Blendea Ionuţ.

S-a stabilit că Gheorghiu Dorinel, Gheorghiu Marius Florin, Bălan Costel şi Albu Gheorghe s-au implicat direct sau au coordonat şi îndrumat activităţile de întocmire în fals a înscrisurilor, de prezentare a autoturismelor la R.A.R. sau la serviciile de înmatriculări şi de inducere în eroare a cumpărătorilor din România.  În aceste activităţi membrii grupului au implicat şi persoane cu venituri modeste care, fără a avea cunoştinţă de caracterul ilicit al activităţilor, din dorinţa de a obţine sume modice de bani, au prezentat autoturismele la R.A.R. în vederea obţinerii certificatelor de autenticitate sau a cărţilor de identitate pentru acestea.

Certificate de înmatriculare „fără frontiere”

Pentru înmatricularea autoturismelor, care cel mai adesea a constituit condiţia necesară inducerii în eroare, s-au folosit documente de provenienţă străine false, astfel:
- pentru autoturisme sustrase din Germania s-au folosit Kaufvertrag (actul de vânzare-cumpărare) şi Fahrzeugbrief (cartea de identitate a autoturismului);
- pentru autoturisme furate din Italia s-au folosit Dichiarazione di Vendita (actul de vânzare cumpărare), Carta di Circolazione (carte de identitate a autoturismului) care face referire şi la numărul de înmatriculare (targa);
-  pentru autoturisme furate din Franţa s-au folosit Certificat de Cession d' un Vehicle (actul de înstrăinare), Certificat D'Immatriculation;

Identităţi false şi acte de identitate falsificate

S-a stabilit că de întocmirea documentelor false s-au ocupat, din dispoziţia lui Gheorghiu Dorinel, Gheorghiu Marius Florin şi Bălan Costel şi la solicitarea lui Albu Gheorghe,  Potra Viorel Nicuşor şi Topală Cătălina Maricela.

De asemenea, tot din dispoziţia fraţilor Gheorghiu sau a lui Bălan Costel, în schimbul unor sume ce variau între 200 şi 500 euro, Şchiopescu Ionel Felician, Miu Mihai Bogdan, Sâmbotin Nelu, Tănase Claudiu Răzvan, Pălăngeanu Marian, Blendea Ionuţ Cosmin au avut rolul de a se prezenta părţilor vătămate ca fiind proprietarii autoturismelor oferite spre vânzare sau de a încheia contracte de vânzare-cumpărare anterioare celor prin care maşinile erau remise părţilor vătămate, astfel încât originea ilicită a autoturismelor să fie estompată.

Clineţii erau găsiţi online

În concret, cei şase fie au participat la activităţile de inducere în eroare exercitate de către lideri, fie au semnat în fals pe contractele de vânzare-cumpărare la rubrica „vânzător”, fie au folosit identităţi false sau acte de identitate falsificate atunci când au remis maşinile persoanelor păgubite.

S-a stabilit că în intervalul 2009-2011 membrii grupului au pus în vânzare autoturismele, postând anunţuri pe site-ul www.autovit.ro (activitate desfăşurată şi de Blendea Ionuţ), sau deplasându-se cu acestea în târgurile de profil din Bucureşti şi Braşov.

Poliţistul a accesat baza de date a MAI

Nu lipsit de importanţă, în conturarea gravităţii fenomenului infracţional, este aspectul legat de implicarea în comiterea faptelor a poliţistului Bejan Liviu care atunci când Albu Gheorghe i-a solicitat, a accesat baza de date a M.A.I. – Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, administrată de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, ce conţinea elemente de identificare ale autoturismelor înmatriculate în România (marcă, culoare, an fabricaţie, serie şasiu şi ultimul proprietar) şi a oferit informaţii de natura celor menţionate, astfel încât membrii grupului au avut posibilitatea să întocmească în fals documente de provenienţă, creând aparenţa de posesie legitimă.

Prins după  IP

Potrivit DIICOT, fapta poliţistului, Liviu Bejan  care în perioada martie-mai 2011 a accesat baza de date „evidenţă auto”, utilizând staţia cu IP-ul „10.0.1.28”, de unde a obţinut informaţii ce nu sunt destinate publicităţii cu privire la mai multe autoturisme mărcile Ford Kuga şi Renault Trafic, pe care apoi Albu Gheorghe le-a folosit sau a intenţionat să le folosească la întocmirea de documente false cu privire la identitatea ori provenienţa unor autoturisme cu mărci similare, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de: „folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite”.

Poliţistul a mai fost acuzat de complictate la înşelăciune şi de „aderare la un grup infracţional organizat, constituit în scopul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.