Planul B votat, întrebările rămân

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Senatul american a aprobat noua versiune a „planului Paulson“. Întreaga lume aştepta azi-noapte răspunsul Camerei Reprezentanţilor, de al cărei vot depinde viitorul economiei mondiale.

Senatorii americani au votat miercuri planul B de salvare a economiei americane, rezultatul fiind clar în favoarea intervenţiei statului în economie: 74 la 25. Pachetul legislativ îşi propune să stabilizeze cât mai rapid pieţele financiare, prin cumpărarea de către Guvern a datoriilor băncilor cu probleme.  Pachetul mai cuprinde scăderi de impozite pentru anumite categorii de familii sau chiar pentru unii oameni de afaceri.

Pachetul legislativ urma să fie analizat azi-noapte şi de Camera Reprezentanţilor, ce a respins luni un proiect similar care prevedea acordarea a 700 de miliarde de dolari din fondurile guvernamentale. Preşedintele american George W. Bush şi liderii Partidului Republican şi Democrat au salutat votul din Senat.

“Poporul american aşteaptă, iar economia noastră o cere, ca şi Camera Reprezentanţilor să voteze această lege bună şi să o trimită pe biroul meu”, a declarat liderul de la Casa Albă. Cei doi candidaţi la preşedinţia Statelor Unite s-au întors special din campanie pentru a vota în favoarea noului pachet.

Efecte politice

Criza financiară va afecta cel mai probabil şi statutul Statelor Unite de singură superputere mondială, crede analistul BBC, Paul Reynolds. Acesta susţine că, din punct de vedere practic, imaginea Americii în lume are de suferit ca urmare a intervenţiilor din Irak şi din Afganistan. Din punct de vedere filosofic în schimb, teoreticienilor americani le va fi mai greu să argumenteze în favoarea principiilor unei pieţe libere, în condiţiile în care propria lor piaţă financiară are de suferit. 

Lumea s-a întors In secolul al xix-lea

„Actuala percepţie conform căreia unul dintre modelele capitalismului a eşuat, în combinaţie cu presiunile majorităţii statelor europene care cer măsuri  protecţioniste ar putea împinge UE până acolo încât să interzică sau măcar să descurajeze practicile şi instituţiile anglo-saxone”, se arată îngrijorat analistul Charles Grant, în EuObserver.  „Lumea de astăzi arată mai degrabă ca cea de la sfârşitul secolului al XIX-lea decât ca cea de la sfârşitul războiului rece”, crede Robert Kagan, unul dintre co-fondatorii fundaţiei “Project for the New American Century”.

Europa nu vrea fond comun

Parisul neagă că ar intenţiona să prezinte un plan de asistenţă în valoare de 300 de miliarde de euro, destinat băncilor europene, similar proiectului american. Poziţia Parisului este susţinută şi de preşedintele organizaţiei miniştrilor de Finanţe din zona euro, Jean-Claude Juncker.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite