Pietonalul clujean, departe de Europa

Capitala Ardealului are o pietonală considerată de arhitecţi sub cele din Sibiu sau Braşov şi incomparabilă cu cele europene. Unii clujeni sunt mulţumiţi de felul în care arată Bulevardul Eroilor, iar alţii critică vehement proiectul. Aflaţi ce cred arhitecţii.

Arhitecţii clujeni sunt nemulţumiţi de faptul că Bulevardul Eroilor nu se ridică la nivelul altor zone pietonale din ţară sau din marile oraşe europene. Printre exemplele date de aceştia se numără pietonale precum cea din Sibiu, Oradea sau Braşov, dar şi din oraşe europene.

Dacă pietonalele din marile oraşe, precum Viena sau Roma, au spaţii verzi, un comerţ zonal bine dezvoltat şi traficul lipseşte cu desăvârşire, pietonala clujeană lasă mult de dorit din toate punctele de vedere.

Este un hibrid

Ce deosebeşte pietonala clujeană de pietonalele din alte oraşe? Radu Spânu, fostul arhitect-şef al judeţului, spune că iniţial - în anii ’70 - zona pietonală a fost gândită după două exemple pozitive, Oradea şi Braşov. „Între timp, zona centrală a Braşovului se poate spune că a ajuns la un nivel european.

Clujul este foarte la început şi asta fiindcă lipseşte o gândire strategică. Se putea gândi mai raţional pentru că nu avem un pietonal pur, avem o soluţie mixtă, un hibrid”, spune Spânu.

Arhitectul Mircea Purdea consideră că se putea face mai mult la capitolul „spaţii verzi” şi că fântânile curgătoare definite de municipalitate ca fiind „elegante” seamănă mai mult cu două „adăpătoare de animale”. „Evident, fiecare arhitect are propria viziune, dar mi se pare absolut nefiresc faptul că această zonă pietonală a fost bordată de circulaţie auto, care practic anulează ideea de pietonală,” spune Purdea.

„Arată mai bine ca înainte”

Arhitectul Gheorghe Elkan, fost membru în Comisia de Urbanism a municipiului,  consideră, la rândul lui, că „pietonala arată mai bine ca înainte, dar asta nu înseamnă că e cea mai nimerită expresie a ce-ar trebui să fie o pietonală din centrul istoric”, spune Elkan. De aceeaşi părere e şi arhitectul Emanoil Tudose: „Nu sunt plăcut impresionat de acest pietonal. A fost făcut ca moft, doar de dragul de-a se face, sub deviza «să avem şi noi pietonalul nostru»”.

Pietonală pe unde mergeau servitoarele

Tudose mai critică şi amplasarea pietonalei, întrucât „în perioada interbelică, pe partea aceasta mergeau servitoarele, pentru că evident era zona cea mai proastă şi unde bătea cel mai rău soarele”, explică Tudose. O altă inadvertenţă estetică o reprezintă, în opinia arhitectului, problema fântânilor. Acesta consideră că fântânile sunt „banalitatea banalităţilor, nu înţeleg ce atâta hau-hau cu ele”.

În plus, „dacă mă duc în oraşe precum Viena sau Frankfurt, nu merg pe pietonală doar în ideea de a mă plimba. De plimbat pot să mă plimb şi prin pădure. Merg pe ideea că o să găsesc şi ce să cumpăr, adică un comerţ zonal dezvoltat.”

Probleme cu copaciişi benzile de circulaţie

Eugen Pănescu, unul dintre arhitecţii care au lucrat la proiectul pietonalei de pe Eroilor susţine că  singurele nemulţumiri pe care le are în legătură cu aceasta ţin de copaci şi de benzile de circulaţie. „Acestea devin o adevărată pistă de curse seara, un prilej pentru tot tineretul să-şi testeze motorul, pentru că nu există limitatoare de viteză”, a explicat arhitectul. Acesta a mai spus că, în general, este mulţumit de modul în care a fost amenajat Bulevardul Eroilor.