Patria prunului rămâne fără livezi

Jumătate din suprafaţa pomicolă a judeţului Mureş a dispărut după 1989, iar producţia e ameninţată de concurenţa străină. Multe din livezile Mureşului au dispărut. Zona recunoscută, în regiune, drept „patria mărului şi a prunului” a devenit istorie.

Judeţul Mureş avea, înainte de Revoluţie, 8.460 de hectare de livadă, iar acum mai există 4.128 de hectare de plantaţii pomicole, din care aproximativ 1.500, lăsate în paragină. Dintre acestea, merii ocupă sub 3.000 de hectare, situate, în linii mari, în bazinele pomicole Reghin, Batoş şi Culpiu.

De ce au dispărut Livezile

În Mureş, la fostul IAS Zagar, circa 700 de hectare au fost lăsate în paragină şi au ajuns lemne de foc. Livada de la Târnăveni, care producea anual peste 300 de tone de mere şi 100 de tone de alte fructe a ajuns... păşune. Livezile de la Livezeni şi Pănet au fost lăsate de izbelişte, deşi pomii erau în anii de început ai perioadei de producţie.

„Ca urmare, neaplicând o tehnologie uniformă pe toata suprafaţa, bolile nu au putut fi stârpite, iar livezile au fost epuizate. Cele care mai există încă, urmează să fie defrişate, fiindcă pomii şi-au încheiat perioada de rodire”, spune Naznan Jeno, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Mureş (DADR).

El adaugă că situaţia livezilor fostelor CAP-uri de la Albeşti, Roşiori, Ţigmandru şi Berghia este şi mai dramatică, pentru că nicio palmă de livadă nu a supravieţuit retrocedărilor, fiind distruse 400 de hectare de pomi şi podgorii.

Mere româneşti şi străine la acelaşi preţ

Dacă anul trecut, producţia de mere se ridica la circa 9.000 kg la hectar, în 2008, specialiştii de la DADR Mureş estimează o producţie de aproape 20.000 kg la hectar. Din această cantitate, de circa 50.000 de tone, 30% se livrează pentru prelucrare industrială, la singura unitate din judeţ, „Sucmerom” Reghin.

Aceasta însă are, potrivit directorului Dumitru Ormenişan, o mare problemă, cu concurenţa puternică a sucurilor chinezeşti, cu preţuri mai mici cu o treime. Tradiţionala „lună a mărului”, ce are loc în pieţele târgumureşene, cu vânzarea de mere la preţ redus nu va dura mai mult de două săptămâni.

Producători Scutiţi de taxe

Administraţia pieţelor a scutit producătorii de taxele de piaţă,pentru a vinde merele la cel mult 1,5 lei kg. „În schimbul preţurilor mai mici, i-am scutit de taxe pe cei care participă la această campanie. Mulţi dintre vânzători nu au dorit să participe la această campanie şi îşi vând merele la preţuri de până la 3 lei kg, echivalente cu cele ale merelor de import”, spune şeful Administraţiei pieţelor, Vasile Filimon. Astfel, merele au devenit la fel de scumpe precum fructele din ţările exotice.

Oţet de mere certificat ISO

În inima „ţării mărului”, în comuna mureşeană Batoş funcţionează o mică fabrică ce produce oţet de mere certificat ISO 22.000, singurul din ţară. Deocamdată producţia anuală e de 500.000 de litri, dar se estimează o dublare, în următorul an.