Partizan reînhumat la 60 de ani de la execuţie

Osemintele luptătorului anticomunist Andrei Meşter au fost dezgropate ieri, în comuna Sălciua din Munţii Apuseni, de către reprezentanţii Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului. Împuşcat în 1948, Andrei Meşter a fost lăsat în şanţ pentru ca sătenii să ia aminte. După 60 de ani, partizanul îngropat pe ascuns în grădina casei sale va fi reînhumat creştineşte.

Andrei Meşter s-a născut la 30 septembrie 1901, în satul Parhida, judeţul Bihor. Stagiul militar l-a făcut în cadrul jandarmeriei, între cele două războaie mondiale.

A fost mutat la Postul de Jandarmi din comuna Sălciua, judeţul Alba, unde şi-a cunoscut soţia, pe Valeria Faur. Cei doi nu au apucat să aibă copii.

N-a fost nici chiabur, nici ţăran de rând, ci un cojocar căutat de multă lume şi cu mare influenţă prin partea locului. Pe vremea guvernării legionare, Meşter a fost primar.

Odată ce comuniştii au venit la putere, bărbatul a refuzat să se supună noului regim. Faptul că a îndrăznit să critice în public comuniştii acelor vremuri l-a costat viaţa.

„Urmărit de autorităţi şi-a părăsit domiciliul la începutul anului 1948 şi s-a refugiat în Munţii Trascăului. Aici şi-a găsit adăpost într-o locuinţă din satul Valea Poienii, de unde a şi fost capturat şi arestat în vara aceluiaşi an.

Securitatea l-a făcut responsabil de conducerea unei aşa-zise bande de partizani, care în realitate nu a existat“, a spus istoricul Marius Oprea, preşedintele Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului (IICCR).

Împuşcat în spate

După arestare, Meşter a fost reţinut în arestul Securităţii din Turda vreme de aproximativ trei luni, timp în care a fost supus anchetelor şi torturii. Potrivit documentării IICCR, la 20 octombrie 1948, zi de târg la Sălciua, bărbatul a fost scos din arest şi transportat cu maşina Securităţii pe Valea Arieşului până la podul de cale ferată ce traversează pârâul Harâncului.

Martorii au povestit că Andrei Meşter a fost scos din maşina Securităţii în cătuşe, însoţit de doi bărbaţi înarmaţi. Unul dintre ei, locotenentul de Securitate Florea Sabău, l-a împuşcat în spate. Trupul lui Meşter s-a prăvălit în şanţul drumului care ducea la târg.

„Crima a fost înfăptuită nu întâmplător în ziua marelui târg de toamnă din Sălciua, deoarece cadavrul trebuia folosit ca sperietoare pentru sutele de ţărani care trebuiau să treacă în acea zi prin acel loc. Autorităţile au permis familiei ridicarea şi îngroparea cadavrului după mai bine de o săptămână“, a povestit Marius Oprea.

„Lumea era înfricoşată“

Familia nu a avut voie să-l îngroape creştineşte, în cimitir. Aşa că Meşter a fost îngropat pe ascuns în grădina casei sale. „Socrul meu a fost unul dintre cei care au participat la săparea gropii. Mi-a spus că a fost ţinut lângă drum mai multe zile şi că lumea era înfricoşată. Au mers noaptea şi l‑au adus cu căruţa şi l-au îngropat lângă casa lui, într-un colţ al grădinii“, a spus Vasile Bolog (72 de ani), fost profesor de geografie în sat.

Remus Todea (83 de ani) a participat la săparea gropii. „Ne era frică să nu vină securiştii să ne prindă. De aceea l-am îngropat noaptea. Era un om de treabă, nu a făcut rău nimănui. Numai atât că nu a fost de acord cu comuniştii“, a povestit bătrânul.

Terenul pe care a fost îngropat luptătorul anticomunist este acum în proprietatea lui Ioan Lombrea. „Locul era marcat de o cruce pusă de soţia sa, care a murit la câţiva ani după uciderea lui Andrei Meşter“, a afirmat primarul din Sălciua. Rămăşiţele bărbatului vor fi scoase din groapă azi, în prezenţa unui preot, a medicului legist şi a unui procuror. Săptămâna viitoare, Andrei Meşter va fi înmormântat în cimitirul din comună.

Ne era frică să nu vină securiştii să ne prindă şi l-am îngropat noaptea. Era un om de treabă, dar nu a fost de acord cu comuniştii.

Remus Todea
localnic

„Ne-au trădat pentru doi boi“

Iosif Nandra, luptător anticomunist din Hunedoara

Petru Vitan, un opozant al regimului comunist ucis de Securitate pe dealurile din satul hunedorean Băieşti, a fost deshumat, în urmă cu trei luni, de către reprezentanţii IICCR. Camaradul său, Iosif Nandra, a aşteptat 57 de ani pentru a-şi lua rămas-bun de la el, după ce Securitatea i-a împuşcat pe amândoi.

Petru Vitan a fost ucis la 21 noiembrie 1952, după ce omul de legătură i-a trădat pe cei doi în schimbul a doi boi. În rapoartele securiştilor moartea lui Petru Vitan este trecută ca o sinucidere, însă prietenul de arme, Iosif, care a supravieţuit ploii de gloanţe trase de securişti, povesteşte că partizanul a fost împuşcat. „Au aruncat în groapă şi o grenadă, să fie siguri că am murit amândoi”, a povestit Nandra, în urmă cu trei luni.

Sute de victime ale regimului comunist

Reprezentanţii IICCR a descoperit în zona numită Dealul Crucii, Nepos, groapa comună în care au fost îngropaţi trei partizani. Ioan Leonida Bodiu, Ioan Ştefan Burdeţ şi Toader Dumitru au fost împuşcaţi fără a fi judecaţi la 8 iulie 1949, pe un deal din Nepos. Timp de mai multe luni, ei au fost torturaţi în beciurile Securităţii din Bistriţa.

Potrivit IICCR, cei trei făceau parte şi conduceau un grup de partizani din Munţii Rodnei, autointitulat Garda Albă. Potrivit volumului „Rezistenţa Anticomunistă în judeţul Bistriţa-Năsăud“, scris de profesorul Viorel Rus, peste 500 de bistriţeni au fost torturaţi sau şi-au găsit sfârşitul în temniţele comuniste.