Parlamentarii câştigă, funcţionarii pierd

Parlamentarii câştigă, funcţionarii pierd

„Adevărul“ vă prezintă, timp de o săptămână, legea unică de salarizare pentru fiecare categorie profesională. Astăzi, analizăm salariile parlamentarilor, ale miniştrilor şi ale angajaţilor din primării. Grila de salarizare unică generează diferenţe mari între funcţionarii publici şi parlamentari, în timp ce sporurile le sunt limitate la 30% din salariul de bază.

Grila de salarizare unică, aflată în prezent la Parlament, prevede limite mai generoase pentru senatori şi deputaţi, care vor avea un coeficient de salarizare de 9.9, şi nu de 9.6, cât fusese stabilit în forma iniţială a legii. Practic, senatorii şi deputaţii vor primi un salariu brut de 5.940 de lei, calculat la un salariu mediu brut pe economie de 600 de lei.

Citiţi şi:

• Salariul minim pe economie nu este egal cu valoarea coeficientul 1
• Grila de salarizare a bugetarilor
• Marea restructurare a funcţionarilor publici
• Asumarea răspunderii, stabilită pentru 15 septembrie
• Legea salarizării unice, asumată, dar neterminată

Preşedintele va primi mai puţin

Preşedintele va avea cel mai mare salariu în stat, echivalent cu 12 salarii minime pe economie, ceea ce ar înseamna că primul om în stat va fi remunerat cu 7.200 de lei. Anul viitor, salariul şefului statului va scădea pentru că în prezent preşedintele primeşte 9.555 de lei.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului vor avea 10,8 salarii minime pe economie, faţă de 11,2 salarii în vechea variantă, urmând să încaseze 7.020 de lei. Vicepreşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor vor primi lunar 6.720 de lei. Pentru secretarii din Parlament, coeficientul stabilit prin noua lege este de 11 salarii minime (6.600 de lei), iar pentru liderii de grupuri parlamentare  scade la 10,2 (6.120 de lei), faţă de 11,2 salarii în vechea variantă.

Fără sporuri în administraţia locală

Cele mai mari scăderi de salariu le vor avea funcţionarii din primării. Acestea vor fi încadrate între 1.20 şi 3.35 de salarii minime brute pe economie.

„Singurul lucru pe care l-am observat a fost o diminuare a veniturilor. Joi vom avea o întâlnire cu sindicatul ca să hotărâm cum vom acţiona”, a declarat Tiberiu Negrei, preşedintele Sindicatului din Primăria Timişoara. Viceprimarul Adrian Orza arată că va pierde 1.300 de lei: de la 5.477 de lei, cât primeşte în prezent, la  4.160 de lei. “Cei mai afectaţi vor fi funcţionarii. La prima vedere, salariile ar părea mărite, dar de fapt ele vor fi reduse”, a declarat Orza. “Dispar sporurile, iar reducerea acestora nu va putea fi compensată de creşterea salariilor de bază”, a adăugat demnitarul.

Primarul de la Iaşi vrea salariu mare

Noua grilă de salarizare l-a nemulţumit pe Gheorghe Nichita, primarul Iaşiului, care spune că i se pare incorect ca salariul lui să fie acum mai mic decât al unui şef de Consiliu Judeţean.

„Nu este normal ca primarii de oraşe mari, aşa cum sunt eu, să fie cu salarizarea sub preşedinţii de Consilii Judeţene. Avem şi noi responsabilităţi foarte mari şi foarte multe lucruri de făcut. Tocmai de aceea se va rediscuta la comisiile parlamentare atât cazul nostru, cât şi legea învăţământului“, a declarat Gheorghe Nichita. Salariul lui Nichita va scădea de la 6.200 de lei brut la 5.922 de lei brut.

În ceea ce-i priveşte pe subalternii săi din Primărie, edilul Iaşiului susţine că aceştia vor trebui să suporte orice fel de salarii li se va da, pentru că nu au altă şansă. „Oamenii trebuie să fie conştienţi de faptul că nu sunt locuri de muncă disponibile în această perioadă. Acum se aplică zicala rău cu rău, dar mai rău fără rău“, a spus Nichita. El a recunoscut însă că mai ales funcţionarii care lucrează direct cu publicul vor fi demotivaţi şi va fi mai greu de lucrat cu ei.

Sindicaliştii solicită la muncă egală, salariu egal

Sindicaliştii din sănătate, educaţie şi asistenţă socială depun astăzi la Parlament amendamente pentru legea unică a salarizării. „Medicii vor o grilă comparabilă cu a celor din justiţie, cei din învăţământ nu sunt mulţumiţi că se află în ultima parte a grilei, asistenţii sociali nu sunt incluşi în lege, fiind probabil o scăpare“, a precizat Petru Dandea vicepreşedintele Confederaţiei „Cartel Alfa“.

Sindicatele cer modificarea coeficienţilor din proiectul legii unice, pentru a se respecta principiul „la muncă egală, salariu egal“ şi spun că nu sunt de acord cu asumarea răspunderii de către Guvern, neînţelegând „graba“ Executivului. Sindicatele din Educaţie susţin că profesorii cu o vechime mai mare de 25 de ani nu vor mai primi niciun ban până la pensie. Până vineri, 11 septembrie, ora 20.00, pot fi depuse amendamente pentru legea unică a salarizării, dar şi pentru legea educaţiei naţionale şi cea a restructurării agenţiilor de stat.

Cei mai afectaţi vor fi funcţionarii. La prima vedere, salariile par mai mari, dar, de fapt, ele vor fi reduse.Dispar sporurile,

fără alte compensări.

Adrian Orza
viceprimar Timişoara

Nu este normal ca primarii de oraşe mari să fie cu salarizarea sub preşedinţii de Consilii Judeţene. Avem şi noi responsabilităţi foarte mari. 

Gheorghe Nichita
primar Iaşi

Şefii din ministere nu depind doar de salarii

Grilele de salarizare, atât cea anterioară, cât şi cea viitoare, se referă exclusiv la ceea ce plăteşte angajatorul demnitarului, nu şi la celelalte venituri, ne-a declarat Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

Altfel spus, dacă un funcţionar cu rang înalt dintr-un minister realizează venituri, spre exemplu, din participarea la adunări generale de acţionari sau la şedinţe ale consiliilor de administraţie ale companiilor statului, indemnizaţiile respective nu se calculează după grila de salarizare.

Potrivit legislaţiei, aceste indemnizaţii sunt în sumă de maximum 1% din salariul directorului general al unităţii. În ceea ce priveşte câştigurile exclusiv salariale, calculate după viitoarea grilă, putem spune că miniştrii şi secretarii de stat vor avea scăderi semnificative, dar nu neapărat usturătoare în această toamnă. După vechea grilă, un ministru avea 11,2 salarii minime, adică 8.220 de lei, după noua formulă de calcul va mai rămâne cu 6.480 de lei.

Creşte şi salariul minim pe economie

Secretarii de stat se vor încadra la categoria corespunzătoare unui coeficient de 10,2 salarii minime, adică vor primi 6.120 de lei lunar. În cazul subsecretarilor de stat, aceştia vor avea un salariu de 5.760 de lei, corespunzător coeficientului de 9,6 salarii minime.

Toate aceste calcule se vor relua odată cu majorarea salariului minim pe economie, de aceea negocierile pe marginea acestui indicator sunt deosebit de aprinse, explică liderii confederaţiilor patronale, care se opun măsurii de creştere promise de Guvern. Salariul minim pe economie ar urma să crească de la 600 de lei în prezent la 705 lei în 2010, şi atunci grila de salarizare a bugetarilor va arăta cu totul altfel.