Parlamentari, nu blocaţi justiţia!

Comisia Europeană a făcut publică ieri analiza privind justiţia din România şi a recomandat finalizarea dosarelor de corupţie la nivel înalt Rezultatele fragile în ceea ce priveşte

Comisia Europeană a făcut publică ieri analiza privind justiţia din România şi a recomandat finalizarea dosarelor de corupţie la nivel înalt

Rezultatele fragile în ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel înalt fac ca justiţia din România să fie monitorizată în continuare de către Comisia Europeană.

Raportul privind reforma judiciară şi combaterea corupţiei în România făcut public, ieri, la Bruxelles subliniază, în mai multe rânduri, influenţa politică asupra sistemului judiciar. Mesajul UE a fost clar: "Lupta anticorupţie trebuie depolitizată". Oficialii europeni critică faptul că, în ciuda eforturilor DNA, din cauza Parlamentului, dar şi a instanţei supreme, în "zece cazuri-cheie în care sunt implicaţi foşti miniştri" nu s-a făcut niciun progres.

Incapacitate de a avansa în anchete

"Acest lucru se datorează, pe de o parte, faptului că Parlamentul a blocat urmărirea penală, iar, pe de altă parte, respingerii cazurilor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a invalidat deciziile anterioare. (…) Incapacitatea de a avansa în aceste cazuri compromite efectele pozitive întreprinse în etapa premergătoare", se arată în documentele CE.

Mai mult, îndemnul Comisiei Europene cu privire la DNA este tranşant: "stabilitate"! Această menţiune vine cu doar trei săptămâni înaintea expirării mandatului de şef al DNA al lui Daniel Morar. UE atrage atenţia că nu se fac eforturi suficiente pentru combaterea flagelului în domenii precum educaţia şi sănătatea, deşi "ar fi indicii că în aceste ramuri corupţia este aproape endemică".

Se cer cazuri concrete de averi ilicite

Oficialii Comisiei consideră că judecătorii se fac vinovaţi de întârzierea finalizării cazurilor de corupţie la nivel înalt, arătând că sentinţele sunt încă "indulgente şi inconsecvente". Nici de această dată, CSM-ul nu a scăpat de criticile oficialilor europeni, care consideră că sancţiunile disciplinare aplicate de Consiliu "sunt minore", fără a-şi asuma o poziţie fără echivoc.

Lăudată, în mare parte, Agenţia Naţională de Integritate este totuşi somată de UE să prezinte cazuri concrete de averi nejustificate şi conflicte de interese. Comisarii europeni au subliniat însă că legea care reglementează activitatea ANI este destul de restrictivă, astfel că inspectorii instituţiei au puteri de cercetare restrânse.

Prea multe ordonanţe de urgenţă

Conform raportului, este apreciat efortul Guvernului României de a continua reformele în domeniul justiţiei, însă este criticat întrucât nu impulsionează suficient adoptarea legislaţiei în domeniul judiciar şi recurge prea mult la ordonanţe de urgenţă.

În opinia Comisiei, Guvernul va trebui să finalizeze noul Cod de Procedură Penală şi să facă progrese în ceea ce priveşte noul Cod Penal. De asemenea, raportul recomandă renunţarea la amendamentele controversate la OUG de modificare a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală în vigoare, referirea fiind făcută la Ordonanţa 60/2006.

Nimic despre aderarea la spaţiul Schengen

Mult invocatul risc de periclitare a aderarii României la spaţiul Schengen şi la zona euro nu a fost introdus în raport. Trebuie spus că această variantă a existat în urmă cu câteva luni când la Bruxelles se lua în calcul chiar activarea clauzei de salvgardare. Între timp, anchetele în teren ale comisarilor europeni au relevant eforturile susţinute ale autorităţilor române de a-şi îndeplini angajamentele.

"Judecătorii nu trebuie să dea sentinţe pe placul UE"

Premierul Călin Popescu Tăriceanu promite că guvernul va continua politicile împotriva corupţiei. "Vom continua politica de toleranţă zero faţă de cei care îşi folosesc funcţia pentru a se îmbogăţi", a spus el.

Centrul pentru Resurse Juridice, prin preşedintele său Georgiana Iorgulescu (foto), critică tonul raportului. "Mă îngrijorează afirmaţia că judecătorii ar fi indulgenţi şi că dau pedepse mici în dosarele de mare corupţie. Statul de drept presupune ca judecătorii să nu dea sentinţe în funcţie de presiunile venite de la Bruxelles ", a declarat Iorgulescu.

Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, caracterizează raportul drept obiectiv şi echilibrat. "Raportul confirmă explicit că România se află pe drumul implementării reformelor din justiţie ", a spus Predoiu. Lidia Bărbulescu, şeful CSM, crede că observaţiile Comisiei nu sunt acuze. "Nu mi s-a părut a fi o acuză. Comisia, aşa cum am reţinut, a solicitat CSM să aibă o poziţie fără echivoc în lupta împotriva corupţiei ", a spus ea.

Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, dă vina pe absenteismul parlamentarilor. "Dacă colegii deputaţi ar fi fost prezenţi şi nu ar fi fost la talk-show-uri, am fi luat o decizie şi în privinţa cererilor de începere a urmăririi penale", a spus Olteanu. (Ruxandra Iordache)

Bile negre

Parlamentul blochează anchetele de mare corupţie.

Judecătorii nu pronunţă condamnări descurajatoare.

CSM aplică sancţiuni disciplinare minore.

Adoptarea Codurilor de Procedură stagnează.

Guvernul "apelează" prea mult la ordonanţe de urgenţă şi nu clarifică legile din domeniul judiciar.

Nu s-a înregistrat niciun progres real în zece cazuri cheie în care sunt implicaţi foşti miniştri
Raport Comisia Europeană