Parchet: Retrocedarea Castelului Bran a fost legală

Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărneşti a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de directorul Muzeului Bran, Dorin Narcis Ion, şi funcţionarele din cadrul Muzeului Bran, Mihaela Bîrsan şi Nicoleta Petcu. Aceeaşi soluţie au dispus procurorii şi faţă de moştenitorii Castelului Bran, Dominic Habsburg-Lothringen, Maria Magdalena Holzhausen, Elisabeth Sandhorfer, precum şi faţă de mai mulţi funcţionari ai Consiliului Jude

În plus, avocatul familiei Habsburg, Corin Trandafir, a declarat pentru NewsIn că statul român trebuie să plătească moştenitorilor Castelului Bran aproximativ 400.000 de euro , în urma unei decizii definitive a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de la începutul acestui an. „Iniţial chiria era într-un anumit cuantum, apoi s-a gândit statul că poate ar fi bine să şi-o reducă şi aşa a apărut această nouă hotărâre de guvern, pe care noi am desfiinţat-o în instanţă”, a declarat Corin Trandafir.

Rezoluţia Parchetului

Potrivit rezoluţiei Parchetului de pe lângă Judecătoria Zărneşti, din 25 februarie 2009, obţinută de NewsIn, au fost efectuate cercetări faţă de „funcţionari din cadrul Muzeului Bran, care au dispus restituirea în natură a imobilelor care aparţin Castelului Bran şi a autorităţilor locale (membrii Consiliului Judeţean Braşov), care au iniţiat negocieri cu actualii proprietari în vederea vânzării Muzeului către această autoritate publică locală”.

Au fost analizate modalitatea în care s-a dispus retrocedarea Castelului Bran, în condiţiile în care la momentul semnării dispoziţiei de retrocedare acest bun se afla în domeniul public al statului şi s-au efectuat verificări cu privire la negocierile dintre autorităţile publice locale – Consiliul Judeţean şi actualii proprietari, în condiţiile în care Ministerul Culturii şi Cultelor, beneficiarul unui drept de preemţiune, nu a fost înştiinţat despre aceste negocieri.

Jerrine Habsburg-Lothringen, Alexandra Baillou, Dominic Habsburg – Lothringen, Maria Magdalena Holzhausen şi Elisabeth Sandhorfer, au cerut în 2001 restituirea prin măsuri reparatorii în echivalent respectiv despăgubiri băneşti a Castelului Bran. Ei au spus că sunt moştenitorii Principesei Ileana de România şi că imobilul face parte din categoria celor preluate în mod abuziv de către stat.

Cronologie

Castelul Bran a fost donat Reginei Maria a României la data de 1 februarie 1920, de către Consiliul Orăşenesc Braşov, în semn de recunoştinţă faţă de contribuţia acesteia la realizarea Marii Uniri din 1918.

În baza contractului de donaţiune din data de 1 ianuarie 1923, s-a transmis Reginei Maria a României şi dreptul de proprietate asupra imobilului cunoscut drept “Casa de ceai a Reginei Maria”.

Pe 5 decembrie 1929 s-a transmis cu titlu de donaţie Reginei Maria a României dreptul de proprietate asupra imobilului cunoscut cu numele “Casa Principeasa Ileana”. După aceea, în baza unui alt contract de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul 121 din 5.11.1930, Regina Maria a României a dobândit dreptul de proprietate şi asupra imobilului denumit “Casa administratorului”.

Ulterior, la data de 11 august 1938, în baza actului de împărţire a averii defunctei Regina Maria, dreptul de proprietate asupra imobilelor menţionate a trecut la Principeasa Ileana a României, cunoscută şi ca Arhiducea Ileana sau Principesa Ileana de Hohenzollern – Singmaringen.

După decesul Principesei Ileana, din ianuarie 1991, moştenitorii legali ai acesteia au deschis procedura succesiunii la notarul public Grigore Boşca, acesta stabilind prin certificatul de moştenitor 16 din 03 februarie 2003 că moştenitorii legali ai Principesei Ileana sunt Dominic Habsburg – Lothringen, Maria Magdalena Holzhausen şi Elisabeth Sandhorfer şi s-a stabilit că Jerrine Habsburg – Lothringen şi Alexandra Baillou au renunţat la moştenire.

După ce moştenitorii au notificat Ministerul Culturii şi după un proces cu această instituţie, Judecătoria Sectorului 1 a stabilit, în octombrie 2005, că cei trei moştenitori trebuie să se adreseze Muzeului Bran – entitate juridică distinctă.

Pe 18 mai 2006, conducerea Muzeului Bran – Dorin Narcis Ion, Mihaela Bîrsan şi Nicoleta Petcu - emitea Dispoziţia nr. 35 de restituire în natură a patru imobile care formează Complexul Muzeului Bran. Punerea în posesie urma să se efectueze după un termen de trei ani.

Potrivit raportului Subcomisiei de anchetă parlamentară retrocedarea dispusă prin dispoziţia mai sus menţionată s-a efectuat fără respectarea dispoziţiilor Legii 213/1998 referitoare la proprietatea publică. Potrivit acestui act normativ, “trecerea din domeniul public în domeniul privat se face, după caz, prin hotărârea Guvernului, a Consiliului Local, dacă prin Constituţie sau prin Lege nu se dispune altfel”.

Referitor la legalitatea negocierilor iniţiate de membrii Consiliului Judeţean Braşov cu Dominic Habsburg – Lothringen, Maria Magdalena Holzhausen şi Elisabeth Sandhorfer pentru încheierea unui contract de vânzare – cumpărare a domeniului Castelului Bran, în condiţiile în care legea instituie un drept de preemţiune în favoarea Ministerului Culturii şi Cultelor, procurorii au descoperit că la momentul la care s-au iniţiat negocierile, faţă de actualii proprietari nu se îndepliniseră toate formalităţile prin care aceştia să-şi exercite efectiv atribuţiile dreptului de proprietate situaţie, în care nici nu puteau să iniţieze acte de dispoziţie asupra imobilului.