Paradoxul exit-poll: cine „greşeşte“ câştigă
0
Institutul de sondare care a afişat cele mai corecte procente faţă de rezultatul final al alegerilor nu a realizat duminică şi cea mai corectă cercetare sociologică. Dar toate au greşit fiindcă au ignorat diaspora. Rezultatele finale ale alegerilor au răsturnat ierarhia stabilită de exit-pollurile de la televiziuni. Erorile se datorează ignorării unui factor crucial: votul din străinătate.
Duminică seara, trei case de sondaj din patru îl dădeau câştigător pe Mircea Geoană: INSOMAR - Realitatea TV (51,2%), CCSB - Antena 3 (51,0) şi CURS - TVR (50,7%). Doar CSOP/IRES - B1TV îl dădea câştigător pe Traian Băsescu, cu 50,4 la sută.
După centralizarea oficială a voturilor, Traian Băsescu a obţinut 50,33% dintre opţiuni, în timp ce Mircea Geoană a obţinut 49,67%. În cifre absolute, Băsescu a avut 5.275.808 voturi, iar Geoană - 5.205.760.
De departe, INSOMAR şi CCSB, controlate de oamenii de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu şi Dan Voiculescu, au dat cele mai mari erori faţă de rezultatul final. Dintre celelalte două institute de sondaj rămase, aparent, CSOP s-a apropiat cel mai mult de rezultatul de la urne, deci ar fi avut cea mai corectă măsurătoare.
În fapt însă, lucrurile nu stau aşa, pentru că nici una dintre cele patru case de sondaj nu a avut operatori de sondaj în străinătate. Or, de acolo au venit 146.867 de voturi, ceea ce reprezintă 1,4 la sută din totalul voturilor valabil exprimate.
Cătălin Stoica, director CURS, spune că este exclus ca vreuna dintre casele de sondaj să-şi fi trimis operatori în străinătate: "În primul rând, aceasta implică nişte costuri foarte mari. În al doilea rând, alegerile precedente au arătat o prezenţă la vot extrem de redusă, adică un număr de voturi care nu a avut o influenţă cât de cât semnificativă asupra rezultatului final".
Pentru a evalua acurateţea exit-pollurilor, este necesar să raportăm cifrele strict la obiectivul pe care l-au avut institutele de sondaj: să evalueze exclusiv votul din interiorul graniţelor ţării.
Dacă scădem din numărul total de voturi primite de fiecare candidat pe cele primite din străinătate, Traian Băsescu rămâne cu 5.159.977 de voturi, iar Mircea Geoană cu 5.174.715 voturi. Raportat la numărul de voturi valabil exprimate strict pe teritoriul naţional, rezultă un scor de 49,93 la sută pentru Traian Băsescu şi 50,07 la sută pentru Mircea Geoană.
Dacă se iau drept parametri relevanţi nu doar procentajele candidaţilor, ci şi ierar-hia afişată duminică seara, rezultă că cercetarea CURS, deşi aparent greşită şi ea, a măsurat cel mai exact temperatura electorală din ţară. Optimismul uşor exagerat cu care CSOP l-a creditat pe Traian Băsescu a fost, la prima vedere, mascat de votul din străinătate.
Metodă
Spre deosebire de votarea oficială, în care votul este impersonal, exit-pollurile au putut efectua şi o analiză calitativă, referitoare la vârstă, studii, zona de provenienţă sau modul de vot de la scrutinul precedent.
„O manipulare benignă"
Analiştii consultaţi de „Adevărul" încearcă să explice erorile de estimare ale exit-pollurilor, o situaţie fără precedent în istoria electorală a ultimilor 20 de ani.
„Este o manipulare benignă, pe care o acceptă atât societatea, cât şi subiectul care se supune acestei manipulări. Vorbim de o manipulare ca un fapt obiectiv, fără nicio conotaţie negativă sau pozitivă", este de părere politologul Andrei Ţăranu.
În opinia sa, diferenţele înregistrate între exit-polluri şi rezultatele oficiale ar putea fi explicate prin faptul că estimările institutelor de sondare nu au luat în calcul voturile din străinătate. Ţăranu a adăugat că efectuarea exit-pollurilor cu precădere în zona urbană şi mai puţin în zona rurală, unde ar fi avut loc cele mai importante fraude, ar fi putut altera procentele atribuite celor doi candidaţi de institutele de sondare.
„Marja de eroare a fost greşit aleasă"
„Marja de eroare depăşită în cazul sondajelor este cauzată de faptul că niciunul nu a luat în calcul diaspora, care reprezintă peste 1% din voturi şi care i-a dat întotdeauna câştig de cauză lui Băsescu", spune şi sociologul Mircea Kivu.
El este de părere că institutele de sondare a opiniei ar fi trebuit să ţină cont şi de faptul că în astfel de cazuri unele persoane refuză să spună cu cine au votat, sau, din diverse motive, declară altceva decât s-a întâmplat în realitate.
„Marja de eroare de 1,5% a fost greşit aleasă din cauză că se face eşantionarea stratificată şi, din câteva mii de secţii care pot participa la cercetarea sociologică, sunt alese câteva sute, din care este ales aleatoriu un număr de respondenţi", a mai spus sociologul.
O altă greşeală făcută de institute a fost, după părerea acestuia, faptul că acestea ar fi trebuit să acorde mai multă importanţă trendului care se anunţa încă de la prânz, când Băsescu a început să crească.
Mai multe secţii în străinătate
Diferenţele dintre rezultatele exit-pollurilor şi cele parţiale sunt puse de analistul Cristian Pârvulescu tot pe seama votului din străinătate.
„Diaspora a fost surpriza acestui scrutin. A fost vorba de mai mult de 146.000 de voturi exprimate, reprezentând aproximativ un procent din scorul final, suficient pentru a face diferenţa", arată Pârvulescu.
Potrivit analistului, deşi în alte ţări, precum Israel sau SUA, au existat cazuri de manipulare prin intermediul exit-poll-urilor, în România nu se poate vorbi de un astfel de fenomen, ci doar de un scor alterat prezentat de sondajele la ieşirea de la urne.
„Altă justificare pentru diferenţele înregistrate poate fi creşterea numărului de secţii de votare în străinătate cu câteva sute", mai spune el.
Se încarcă comentariile...
