Papa, marele absent de la Adunarea Ecumenică Europeană

Sibiul este gazda unui număr de 2.500 de prelaţi care aparţin principalelor confesiuni creştine. Papa Benedict al XVI-lea este considerat marele absent de la cea de-a treia Adunare

Sibiul este gazda unui număr de 2.500 de prelaţi care aparţin principalelor confesiuni creştine.

Papa Benedict al XVI-lea este considerat marele absent de la cea de-a treia Adunare Ecumenică Europeană. În locul său, la Sibiu este prezentă o delegaţie de la Vatican, condusă de cardinalul Walter Kasper, preşedintele Consiliului Pontifical pentru promovarea unităţii creştinilor şi ministru de externe al Vaticanului.

Motivul oficial pentru care Sanctitatea Sa a declinat invitaţia Conferinţei Bisericilor Europene de la Geneva a fost o vizită în Austria, la Viena, cu ocazia împlinirii a 850 de ani de la întemeierea Sanctuarului de la Mariazell. Surse neoficiale ne-au declarat că autorităţile române au făcut demersuri importante pe lângă Vatican, pentru ca Papa Benedict al XVI-lea să onoreze invitaţia organizatorilor. Se pare că preşedintele României, Traian Băsescu, şi premierul Călin Popescu Tăriceanu ar fi fost cei care ar fi insistat cel mai mult pentru prezenţa Papei la Sibiu.

Din păcate, toate eforturile lor nu au avut niciun rezultat. Există însă voci potrivit cărora refuzul Papei de a participa la Adunarea Ecumenică Europeană ar fi legat de poziţia acestuia privind celelalte biserici. Este de notorietate documentul semnat de Benedict al XVI-lea, care a provocat tensiuni în întreaga lume creştină. Suveranul Pontif a afirmat că unica şi adevărata Biserică a lui Hristos e cea catolică. Biserica Ortodoxă a fost calificată drept o "biserică particulară". Cât despre cultele protestante, se spunea în document că nu pot fi numite nici măcar biserici…

Mesaje de unitate şi credinţă Un sobor de preoţi condus de ÎPS Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, a oficiat ieri o slujbă în Catedrala Mitropolitană Sibiu, la care au participat zeci de credincioşi. Patriarhul Constantinopolului, considerat cel mai important personaj din Biserica Ortodoxă, a sosit ieri la prânz la Sibiu, iar de la aeroport a mers direct spre Catedrală. La slujbă au participat ÎPS Daniel, mitropolit al Moldovei, locţiitor la funcţia de Patriarh al BOR, mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza, dar şi numeroşi episcopi şi preoţi din Sibiu.

ÎPS Bartolomeu I a spus că Adunarea Ecumenică la care participă este extrem de importantă şi este un eveniment istoric. "Transilvania este o Europă în miniatură" ÎPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi locţiitor la funcţia de Patriarh al BOR, prezent, ieri, la Sibiu, a declarat că "avem nevoie de reînnoire duhovnicească, de adâncire a credinţei şi, în acelaşi timp, de mai multă unitate. Adunarea Ecumenică Europeană este un eveniment deosebit de important mai ales prin tema sa, <> ".

Adunarea Ecumenică Europeană este organizată pentru prima dată într-o ţară majoritar ortodoxă, la care iau parte peste 2.500 de înalţi prelaţi din toate bisericile din Europa. ÎPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi locţiitor la funcţia de Patriarh al BOR, a mai declarat, ieri, la Sibiu, că Transilvania dă un exemplu tuturor participanţilor la Adunarea Ecumenică prin buna convieţuire de secole a tuturor confesiunilor şi a asemănat Transilvania cu Europa.

Ceremonia de deschidere a Adunării Ecumenice a debutat aseară, la ora 19.00, în Piaţa Mare din oraş, în prezenţa prelaţilor invitaţi, dar şi cu participarea unui numeros public, pelerini şi sibieni cu o ceremonie care a cuprins o scurtă rugăciune şi apoi cuvinte de salut din partea organizatorilor - Conferinţa Bisericilor Europene (CBE) şi Consiliul Conferinţelor Episcopale Europene (CCEE), dar şi din partea autorităţilor din Sibiu. Adunarea Ecumenică se va încheia duminică, 9 septembrie, cu o slujbă de final ce va avea loc în Piaţa Mare a oraşului şi va fi condusă de către Cardinal Peter Erdö, preşedinte al Conferinţei Catolice a Episcopilor din Europa.

Coroana Bisericii

Începând de astăzi, România găzduieşte a treia Adunare europeană ecumenică. Evenimentul înseamnă mult pentru societatea românească.Întâi, pentru că are loc la Sibiu, în acest an, în care pentru prima oară un oraş românesc este declarat capitală culturală continentală. Până mai ieri, pentru români, Europa era un substantiv. De câtva timp încoace, ea a devenit un adjectiv, ceea ce înseamnă că ne aflăm pe drumul cel bun. Mai avem de corectat un mic detaliu: să transformăm termenul "român" dintr-un adjectiv într-un substantiv, aşa cum a fost el din 1881 încoace.

În al doilea rând, pentru că anul 2007 ne aduce instituţional în Europa, prin calitatea de membru cu drepturi depline în familia europeană a naţiunilor demne. România va trebui să-şi construiască locul pe continent şi să redescopere propriul spaţiu cultural, economic şi identitar. Evenimente precum Adunarea ecumenică europeană şi "Sibiu, capitală culturală europeană" sunt paşi pe acest drum.

În al treilea rând, pentru că Biserica ortodoxă română se află la momentul unui nou început. După cinci generaţii de patriarhi asociaţi unui secol greu de înţeles, va urma un întâistătător al secolului XXI. Acest început este unul însemnat pentru întreaga viaţă românească. Biserica însăşi doreşte să-şi redefinească rolul în lume şi în propria casă, România. Paralel cu dialogul, cu confesiunile şi religiile Europei şi ale lumii, Biserica noastră vrea să-şi dăltuiască un rol nou în societatea românească, completând valoarea credinţei cu preocupările sociale şi virtuţile educaţiei.

Pe meleagurile noastre, regalitatea a stat continuu alături de Biserica ortodoxă, de aproape un secol şi jumătate. Biserica şi Coroana sunt legate identitar, spiritual, cultural, filosofic şi instituţional. Biserica este, ca şi Familia Regală, o instituţie purtătoare de coroană. Casa Regală, asemeni Bisericii, este o instituţie dătătoare de mândrie, menită să încurajeze încrederea, bunul-simţ, morala, generozitatea, spiritul de răspundere şi rolul de model. Totodată, cele două instituţii sunt perene, iar cei ce le servesc se angajează cu întreaga lor viaţă.

Mai ales astăzi, când cinismul ţine loc de inteligenţă, când abilitatea înlocuieşte talentul, când şmecheria suplineşte cu brio viziunea, iar neruşinarea a atins cote instituţionale de nebănuit, Casa Regală vede în Biserica ortodoxă română o instituţie fundamentală a viitorului.

Nu este ceva nou. Catolicii Carol I şi Ferdinand I, alături de anglicana regina Maria au pus umărul, alături de Biserica românească, a cărei confesiune nu au împărtăşit-o, la formarea României moderne. Autocefalia din 1885 a venit la patru ani de la declararea României ca stat suveran şi independent, iar patriarhatul proclamat în 1925 a urmat la trei ani de la Marea Unire de la Alba Iulia. Cei trei lideri regali au participat, alături de liderii credinţei, la scrierea unei pagini de ecumenism, prin servirea identităţii naţionale şi a statalităţii.