Palatul Jean Mihail, pe sufletul oltenilor

Piatra de temelie a actualului Muzeu de Artă, pusă acum 109 ani

Actualul Muzeu de Artă din Craiova a fost casa unuia dintre cei mai bogaţi oameni din România începutului de an 1900. Piatra de temelie a Palatului Jean Mihail, cum i se spune şi astăzi, a fost pusă în urmă cu 109 ani. Constantin Mihail a apelat la arhitectul francez Paul Gottereau care avea să contureze un plan în stilul specific academismului francez, iar palatal s-a înălţat trainic şi elegant.
Ştefan Luchian, refuzat
Materialele de construcţie erau de cea mai bună calitate, iar meşterii, dintre cei mai iscuţi aduşi de pe alte meleaguri. Îşi făceau apariţia stucatura, pe alocuri aurită, luminatoarele, oglinzile veneţiene, plafoanele pictate (se spune că Ştefan Luchian şi-ar fi oferit serviciile, dar cosmopolitul proprietar l-a refuzat), candelabrele din cristal de Murano, coloanele, scările din marmură de Carrara, pereţii tapisaţi cu mătase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria. O legendă spune că Mihail visa să acopere clădirea cu monede de aur, dar regele l-ar fi refuzat, zicându-i că le vrea aşezate în dungă. În timp ce opera se desăvârşea, o boală cruntă strivea, spre sfârşitul anului 1907, bucuria proprietarului de a se răsfăţa în imensele încăperi. Câteva luni mai târziu, în iunie 1908, Constantin Mihail se stingea din viaţă. Fii săi, Nicolae şi Jean, inaugurau palatul la un an de la pierderea tatălui. Nici în viaţa lor fastuoasa locuinţă n-a jucat rolul acelui cămin visat de părinte.

Nicolae a stat mai mult în Franţa, loc în care şi-a risipit mare parte din moştenire, unde a devenit călugăr franciscan şi unde a murit. Pentru Jean, imensa locuinţa a însemnat doar o cameră, adesea neîncălzită, în care se retrăgea uneori. Treptat, Jean Mihail a ajuns unul dintre cei mai înstăriţi oameni din ţară, moştenind două rude bogate, Elena Dumba şi Maria Colloni.

Girant pentru statul român
Jean Mihail a girat, în anii crizei economice mondiale din 1929-1933, statul român, pentru o parte din împrumuturile contractate în străinătate. În 1936, la 28 februarie, s-a stins din viaţă şi, odată cu el, şi ultima figură a familiei. Moşiile, banii şi bunurile le-a donat statului, dorind în schimbul lor înfiinţarea Fundaţiei “Jean C. Mihail”, care trebuia să vândă pământ ţăranilor, în loturi mici, de până la trei hectare, la preţuri acceptabile, iar banii să fie folosiţi pentru ridicarea de şcoli, cămine culturale, biblioteci la sate, pentru înfiinţarea unei şcoli superioare de agricultură la Craiova, a unei maternităţi sau pentru a face dote fetelor sărace.

Pragul Palatului Jean Mihail a fost trecut de regii Carol I şi Ferdinand, de fostul preşedinte al Poloniei, Ignacy Moscicki cu familia şi suita sa. La sfârşitul verii anului 1940, aici au avut loc tratativele româno-bulgare, în urma cărora, la 7 septembrie, România a cedat Bulgariei Cadrilaterul. În septembrie ‘44, aici a fost sediul Comandamentului sovietic al Armatei a 53-a. În toamna aceluiaşi an, timp de cinci săptămâni, a locuit la palat Iosif Broz Tito, care a condus operaţiunile de eliberare a Belgradului. Din 1954 Palatul Jean Mihail adăposteşte Muzeul de Artă.