Adevarul.ro

Ion Mihai Pacepa, fostul şef al spionajului extern românesc, a declarat, într-un interviu acordat cotidianului Wall Street Journal, că preluarea GM de către guvernul SUA îi aminteşte de managementul catastrofal al industriei auto româneşti, din perioada comunistă.

Mai citeşte şi:

Dacia lansează Sandero diesel pe piaţa românească
VIDEO General Motors intră azi în faliment
Amintirile lui Mungiu despre Ceauşescu

adevarul.es - Dacia, cea mai vândută mașină din Spania

"Se spune că istoria se repetă. Dacă eşti ca mine şi ai trait două vieţi, ai o şansă de a vedea cum istoria se rescrie în faţa propriilor ochi. Preluarea grupului General Motors de către guvernul american şi sindicatul UAW mă face să mă gândesc la managementul catastrofal al industriei auto româneşti din perioada comunistă, construită în colaborare cu producătorii francezi Renault şi Citroen", a spus Pacepa. 

Când dictatorul român Nicolae Ceauşescu a decis, la jumătatea anilor 1960, că doreşte o industrie producătoare de maşini, proiectul a fost pus rapid în funcţiune.

"Nu ştiam nimic despre producţia de automobile, dar oricum nimeni din anturajul lui Ceauşescu nu se pricepea. Tatăl meu fusese o perioadă îndelungata şef al departamentului de service al subsidiarei General Motors din Bucureşti. În acea perioadă, eu eram şef al programului românesc de spionaj. Ceauşescu m-a însărcinat cu medierea procesului de achiziţionare a unei licenţe de producţie a unui automobil de mici dimensiuni de la un constructor occidental, urmând apoi a fura tot ce ar fi fost necesar pentru producţia automobilului", a declarat Pacepa, pentru WSJ.

Ceauşescu: Dacia e numai bună pentru idioţi

Trei companii occidentale au intrat în competiţie, iar Ceauşescu s-a decis în cele din urma pentru firma Renault, ce era deţinută de guvernul francez.

"În cele din urmă am obţinut licenţa pentru producţia unui model Renault-12, foarte vechi şi gata de a fi scos din producţie, doar pentru că era cea mai ieftină  licenţă", a explicat Pacepa.

"E numai bună pentru idioţi", a decis Ceauşescu, aratând prin asta ce gândea despre poporul român, a declarat Pacepa. Automobilul a fost botezat Dacia, pentru a comemora istoria de două mii de ani a regiunii. Într-o economie condusă de la centru, simbolismul conta cel mai mult, mai ales în ceea ce priveşte produsele ce se găseau rar.

"Prea luxoasa pentru idioţi", a decretat Ceauşescu când a vâzut primul automobil Dacia produs în România, scrie WSJ, citând-ul pe Pacepa. Prin urmare, radioul, oglinda din dreapta şi încălzirea din scaune au fost eliminate. Alte luxuri au fost apoi eliminare de birocraţi şi de sindicatele muncitoreşti care conduceau fabrica. În cele din urma automobilul a intrat pe piaţă într-o formă mult mai slab dotată decât  modelul Renault-12.

"Perfectă pentru idioţi", a declarat Ceauşescu, aprobând în cele din urmă proiectul. Întradevăr, poporul român, pentru care modelul acesta de automobil reprezenta ceva inedit, a îndrăgit în cele din urmă Dacia. Pentru piaţa occidentală însă, Dacia era un coşmar. "Din câte ştiu eu, niciun automobil Dacia nu a fost vândut în Statele Unite ale Americii", afirmă Pacepa.

Fabrica Oltcit avea un randament dezastruos

Ceauşescu dorea să vadă modele româneşti de automobile prezente în toate ţările  lumii.

"Mi-a cerut să achiziţionez o nouă licenţă occidentală, însă de data aceasta, automobilul fiind destinat exportului. Noua maşină a fost betozată Oltcit, amalgam provenit din cuvintele Oltenia, locul de origine al lui Ceauşescu, şi automobilul francez Citroen, dar Ceauşescu nu ştia nici macar să conducă o maşină, cu atât mai puţin o industrie producătoare de automobile", a spus Pacepa.

Pentru a economisi valuta străină la care râvnea atât de mult, Ceauşescu a decretat ca piesele de schimb pentru Oltcit să fie produse la cele 166 de fabrici din România. Coordonarea producţiei a 166 de fabrici reprezenta o sarcină monumentală chiar şi pentru cei mai maturi producători de automobile din lume, iar în cele din urmă sarcina s-a dovenit a fi imposibilă pentru birocraţia română, care se făcea că munceşte şi era plătită corespunzător.

Fabrica Oltcit a reuşit să atingă un randament al producţiei de doar 1-1,5%, din cauza problemelor de comunicare cu cele 166 de fabrici diferite. Drept rezultat, proiectul Olcit a suferit pierderi de miliarde, scrie WSJ, citat de NewsIn.

Fostul şef al spionajului extern consideră că Ceauşescu a reprezentat un caz extrem, însă amestecarea industriei producătoare de automobile cu guvernul nu a reprezentat niciodata o soluţie în toate statele socialiste sau comuniste.