Comentariu Ovidiu Nahoi: Ne-aţi minţit sau doar aţi fost naivi?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Măsurile dure de austeritate, anunțate abrupt de președinte, au fost precedate de un șir de declarații optimiste ale membrilor guvernului și chiar ale lui Traian Băsescu. Din toamna lui 2009 tot suntem anunțați că am depășit criza, că motoarele economiei se turează și că începe decolarea. Pe ce s-au bazat liderii politici atunci când ne-au asigurat că totul merge bine? Și de ce ar trebui să avem încredere că, de data aceast

Tăriceanu în 2008: „Nu vor fi efecte asupra României”

În septembrie 2008, atunci când era întrebat despre eventualele efecte ale crizei în România, premierul de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, a rostit aceste cuvinte istorice:

„Eventual, c riza s-ar putea să aibă efecte pozitive, pentru că o serie de active imobiliare din Statele Unite se vor ieftini şi s-ar putea să fie români dispuşi să cumpere în America diverse active imobiliare”.

Aflat lângă el, ministrul Apărării, Teodor Meleşcanua completat: „Sediul Lehman Brothers” (Grupul bancar american  tocmai intrase în faliment, acutizând criza financiară). Premierul a continuat, schițând un zâmbet:  

„Nu sediul Lehman Brothers, dar s-ar putea ca multe proprietăţi imobiliare să aibă preţuri scăzute şi să devină abordabile şi să ştiţi că nu este peste mâna unora dintre români, sigur, nu a unui număr mare. Dar important nu este acest lucru, ci dacă va avea un efect asupra economiei, asupra cetăţenilor, iar răspunsul este clar nu. Dacă nu aveţi încredere în ceea ce vă spun eu, atunci sunt câteva publicaţii financiare în România pe care vi le recomand să le consultaţi. Vă repet că nu vor fi efecte”

Cu toţii ştim ce a urmat.  

21 august 2009. La un seminar pe probleme economice, preşedintele Traian Băsescu declară că România va începe să-şi revină încă înainte de sfârşitul anului 2009. 

 "România va ieşi din criză la şase luni după ce piaţa germană, și piaţa Statelor Unite îşi reiau creşterea economică reală. (...) Trimestrul III ( din 2009, n.r.) va fi un trimestru în care produsul intern brut va continua să scadă. Mă aştept ca pe curba de revenire să intrăm abia în trimestrul patru din 2009”.

 Germania şi Franţa anunţau ieşirea din recesiune pe 13 august 2009. Statele Unite au ieşit şi ele în octombrie anul trecut. Termenul fixat de preşedinte a fost depăşit, dar România nu dă semne de reluare a creşterii. Ultima prognoză a FMI pentru anul 2010 indică în cel mai bun caz o stagnare.

În aceeaşi intervenţie, preşedintele a mai afirmat: 

„Obiectivul guvernului este să menţină pensiile şi să le plătească regulat şi fără întârzieri, salariile aparatului bugetar. Solidaritatea este extrem de importantă pentru a trece acest moment dificil, pentru a nu ajunge la situaţii care s-au petrecut în alte ţări din Uniunea  Europeană, unde s-a mers pe reduceri masive de salarii şi pensii”.


Obiectiv ratat. În mai 2010, România a trecut la tăierea salariilor şi pensiilor. Anunțul a fost făcut chiar de Traian Băsescu.

3 septembrie 2009. Ministrul economiei, Adrian Videanu, anunţă data ieşirii din criză: cel mai târziu la 31 martie 2010.

„Vom avea premise de creştere economicăîn trimestrul I din 2010. La energie electrică s-a constatat o stabilizare a consumului, iar la gaz a crescut”, afirma Videanu.

11 noiembrie 2009.Într-o emisiune difuzată de postul Etno TV, preşedintele Traian Băsescu face declaraţii optimiste, afirmând că România nu mai este vulnerabilă:

" Noi din această criză vom ieşi cu convingerea că nici măcar o criză nu ne poate infrânge. Nici măcar o mare criză economică. Pentru că Romania a depăşit stadiul la care era extrem de vulnerabilă. Dupa criză mai rau nu ne poate fi. Este clar că plecăm in sus. Criza asta după mine a fost şi măsura capacităţii noastre de a depăşi greutăţile. Deja vârful crizei s-a depăşit, de acum începem să revenim către creştere economică, iar in trimestrul doi al anului 2010 chiar vom relua creşterea economică. Asta înseamnă că nu ne mai poate înfrânge nimic.”


Duminică, 9 mai 2010, preşedintele Băsescu vorbea public despre pericolul „grecizării României”. O zi mai târziu, într-o consfătuire cu uşile închise, le transmitea colegilor din PDL că sunt în pericol să „îngroape” România, dacă nu-şi schimbă urgent atitudinea. Deci,  România e acum mai vulnerabilă ca oricând.

20 noiembrie 2009. Ministrul Economiei, Adriean Videanu face declaraţii optimiste, în tonul celor lansate de preşedintele Băsescu la Etno TV.

„Rezultatele pe octombrie demonstrează că s-a pus capăt căderii economice în România şi perspectivele pe noiembrie şi decembrie sunt de creştere”, declara Videanu.

2 dec 2009. În aceeaşi notă de optimism, premierul Boc anunţă sfârşitul crizei.

„Incasările bugetare în luna noiembrie s-au situat la 12,1 miliarde lei, depăşind nivelul consemnat în noiembrie 2008, de 11,9 miliarde lei, evoluţie care semnifică depăşirea pragului critic al crizei economice. Am depăşit nivelul critic al crizei economice şi pregătim relansarea economică”,declara premierul Emil Boc, citat de Mediafax.

Toate aceste declaraţii aveau să fie infirmate de realităţile anului 2010, când creşterea zero se anunţă drept varianta cea mai optimistă.

 
12 ian 2010. La prezentarea Bugetului pe 2010, premierul Boc asigură românii de plata integrală a salariilor şi pensiilor. 

„Anul 2010 e unul al ieşirii din criză şi al pregătirii creşterii economice. Bugetul pe 2010 e un buget al relansării economice şi al ieşirii din criză. Bugetul a fost construit astfel incât să asigure că pensiile şi salariile pot fi plătite la valoarea care a fost stabilită. Nu suntem aici să vindem iluzii românilor", spunea premierul la prezentarea proiectului de Buget, arătând că a ales să nu mărească salariile şi pensiile pentru a nu induce false speranţe populaţiei.


A fost o iluzie. După patru luni, acelaşi premier Boc afirmă că a ales răul cel mai mic: tăierea pensiilor şi a salariilor.

13 martie 2010. Ministrul economiei, Adriean Videanu, anunţă începutul relansării economice şi salută încrederea investitorilor străini în România.

"În ultimele patru luni, producţia industrială, susţinută de energie şi gaze, a avut o creştere medie de peste cinci la sută. În ianuarie, am avut o creştere industrială de 6,8%. Având în vedere că producţia industrială este baza pentru creşterea economică şi în zona serviciilor, sunt, de asemenea, optimist că lunile următoare vor însemna începutul relansării economice a României. Eu apreciez succesul extraordinar legat de emisiunea de obligaţiuni ale statului român. Noi am avut o emisiune de un miliard, s-au subscris cinci miliarde, ceea ce înseamnă încrederea investitorilor în România, iar acest lucru pentru mine este un mesaj pozitiv. Măsurile pe care le-a luat Guvernul, cu efecte cât mai mici pentru populaţie, se reflectă acum în încrederea pe care investitorii o au în România” 

În aprilie, delegaţia FMI avea să transmită guvernanţilor de la Bucureşti: „Nu avem încredere în voi”. 

15 martie 2010. Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu,  afirmă că încasările la buget revin „în grafic” şi că măsurile luate de guvern şi BNR îşi arată roadele.

„Ianuarie şi februarie au adus venituri la bugetul de stat sub asteptari, dar incepând din luna martie nivelul acestora ar putea reveni în grafic. Economia românească începe să funcţioneze mai bine ca anul trecut potrivit semnelor, cum ar fi producţia industriala şi exporturile. Asta ne arată că seturile de măsuri luate de guvern şi Banca Naţională au asigurat stabilitatea necesară economiei româneşti, astfel încât fluxurile de investiţii, care sunt vitale pentru dezvoltarea României, sa primească şansa de a reveni în economia românească”, a afirmat Vladescu.

În mai puțin de două luni, același guvern din care face parte recunoaște ineficiența măsurilor luate până acum și anunță programul de austeritate. O medie a estimărilor membrilor Asociației Analiștilor Financiar - Bancari din România indică faptul că economia s-a comprimat în primul trimestru din 2010 cu 3,4% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. 

 
Pargurgând aceste declarații rămânesă ne întrebăm: oamenii care guvernează România au știut adevărata situație, dar au dezinformat populația? Ori și-au bazat afirmațiile optimiste pe date și interpretări eronate?

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite