Ordonanţa, pe cale să cadă, Guvernul mai stă

Moţiunea de cenzură depusă de PDL şi Prm nu întruneşte, deocamdată, susţinerea necesară pentru a fi adoptată. Dar Ordonanţa de blocare a majorării salariale nu are şanse în Parlament.În timp ce PDL şi PRM au depus moţiunea de cenzură, PSD votează doar respingerea Ordonanţei de blocare a majorării cu 50% a salariilor din învăţământ.

PDL şi PRM au depus, ieri, moţiunea “Educaţia rămâne, Guvernul pleacă” la Camera Deputaţilor şi la Senat. Documentul a fost semnat de 132 de parlamentari, dintre care doi au fost de la PSD şi unul de la PC.

“Legea pe care Guvernul refuză să o aplice a fost votată în unanimitate de Parlamentul României. (....) Astfel, Cabinetul Tăriceanu se pune singur în afara legii”, arată în text iniţiatorii, care cer în consecinţă demisia Guvernului.

 PSD a decis să nu susţină moţiunea de cenzură. Social-democraţii se angajează să respingă ordonanţa de urgenţă prin care Executivul a blocat mărirea salariilor. Pentru Geoană, moţiunea de cenzură “ascunde de fapt planul real al PDL de amânare a alegerilor”.

Şansele moţiunii

Moţiunea de cenzură va fi citită, în şedinţă reunită a Parlamentului, pe 4 noiembrie şi va fi votată pe 10 noiembrie. Moţiunea are puţine şanse să treacă fără votul Alianţei PSD+PC, cu atât mai mult cu cât şi UDMR refuză să  o voteze. Deputatul UDMR Kelemen Hunor spune că partidul său nu va vota moţiunea, pentru că ­UDMR face parte din coaliţia de guvernământ.

Pentru ca Guvernul să cadă, sunt necesare minimum 232 de voturi. PDL şi PRM au împreună 134 de aleşi. Împotriva moţiunii s-au pronunţat până acum PSD şi PC (178 de voturi în total), UDMR (31 de voturi) şi PNL (82 de voturi). Chiar cu cele 37 de voturi ale reprezentanţilor minorităţilor şi ale independenţilor, tot nu se strâng suficiente voturi ca moţiunea să treacă.

Şansele ordonanţei

Mult mai probabil este ca ordonanţa de urgenţă adoptată marţi să fie respinsă, în cazul în care ar fi să treacă prin toate etapele procedurale. Pentru a fi respinsă, ordonanţa trebuie să fie întâi publicată în Monitorul Oficial (astăzi, potrivit unei declaraţii a premierului), apoi trebuie să ajungă la Senat, unde se va întocmi un raport al comisiilor şi va fi votată de plen. Apoi va merge unde se dă votul decisiv: la Camera Deputaţilor.

 Votul decisiv aparţine deputaţilor, care o pot respinge, chiar dacă senatorii o adoptă. Ca să fie respinsă la Senat, sunt necesare minimum 35 de voturi  „împotrivă”, iar la Camera Deputaţilor trebuie minimum 163 de voturi negative.

Calendarul dezbaterilor în Parlament

Moţiunea de cenzură va fi citită pe 4 noiembrie şi se va vota pe 10 noiembrie. Ordonanţa de urgenţă care stabileşte că majorarea cu 50% a lefurilor profesorilor va fi amânată urmează să fie publicată în Monitorul Oficial astăzi, a anunţat premierul.

Biroul Permanent al Senatului ar putea să o distribuie la comisiile permanente luni. Votul senatorilor s-ar putea da, cel mai târziu, marţi. Miercurea viitoare ordonanţa ar putea să ajungă în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor. Votul deputaţilor, care este votul decisiv, s-ar putea acorda joia viitoare.

Legea de respingere a ordonanţei de urgenţă va ajunge apoi la Cotroceni, unde preşedintele poate să o promulge sau să o trimită spre reexaminare.

Ce spune Constituţia

Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate.

Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul guvern.

Preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru în urma consultării cu partidele reprezentate în Parlament.

In zece zile de la desemnare, candidatul la funcţia de prim-ministru cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare şi a întregii liste a noului guvern. 

Programul şi lista noului cabinet se dezbat de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţă comună, după care Parlamentul acordă încredere noului guvern prin votul majorităţii aleşilor.

Prim-ministrul şi noii miniştri depun jurământul în faţa preşedintelui, după care îşi exercită mandatul.