Oraşul va deveni o ţintă imobiliară atractivă

Comunală, a obţinut scaunul de primar, pe care ar dori să-l păstreze şi în mandatul viitor.- Care este cel mai important proiect care vă aparţine?- Am demarat procedura de construire a unei

Comunală, a obţinut scaunul de primar, pe care ar dori să-l păstreze şi în mandatul viitor.
- Care este cel mai important proiect care vă aparţine?
- Am demarat procedura de construire a unei grădiniţe cu 15 grupe, de peste 300 de copii în total. Din cauza retrocedărilor, plătim chirii consistente pentru aceste clădiri foştilor proprietari. Noul imobil va fi ridicat cu circa un milion de euro, bani care vor proveni dintr-un împrumut bancar.
- Ce investiţii se fac în infra-structură?
- Pe lângă modernizarea drumurilor, se înlocuiesc reţelele de apă, în lungime de 15 km, vechi din anii "60.
- Cum staţi cu construcţia de locuinţe?
- Am viabilizat un teren de şapte hectare, pentru Cartierul Tineretului, în care vor fi peste 200 de locuinţe. Avantajul acestei investiţii, realizate cu împrumuturi bancare, de circa 20 miliarde ROL, este că vor fi puse în valoare şi alte terenuri din zonă, care până acum erau neatractive pentru locuinţe. Dorim să realizăm un cartier de locuinţe şi în zona Somvetra, după ce sunt solicitări pentru terenuri şi locuinţe, atât din partea gherlenilor, dar şi din partea clujenilor pensionari, care preferă să se retragă în municipiul nostru, profitând de preţurile de aici, reduse cu peste 50 la sută.

- Ce s-a întâmplat cu şomerii de la fabricile de sticlă şi chibrituri, care au dispărut din peisajul tradiţional industrial gherlean?
- O parte au fost preluaţi de celelalte fabrici din municipiu, de numeroasele ateliere de producţie, comerţ şi servicii apărute în ultima vreme în oraş. Ceilalţi sperăm să fie preluaţi de noua fabrică de produse lactate, care aşteaptă aprobarea unei investiţii cu capital străin. Ar putea fi cea mai consistentă investiţie din oraş din ultimii ani. Închisoarea şi fabrica de mobilă rămân în continuare cele mai importante firme din oraş, cu un total de peste 1.500 de angajaţi.
- Este posibilă o zonă metropolitană în jurul municipiilor Dej şi Gherla?
- Nu prea văd ce am putea face împreună. Abia am scăpat prin justiţie de gunoaiele celor din Dej, cu care ne-am pricopsit odată cu utilajul Power Pack, care s-a şi defectat. Apă primim de la conducta din Cluj, reţeaua de transport local s-a desfiinţat. Cele cinci amplasamente ale fostelor centrale termice de cartier sunt dezafectate de patru ani. Asta nu înseamnă că nu sunt deschis la o discuţie pe această temă.
- Ce suport politic aveţi în consiliul local?
- Cei cinci consilieri al Alianţei, la care se adaugă doi consilieri ecologişti, deveniţi liberalii, şi doi peremişti, deveniţi independenţi, sunt întrecuţi la limită de alianţa formată conjunctural de cei şase consilieri PSD şi cei patru UDMR, care au şi impus viceprimarul maghiar. Chiar şi aşa, toate proiectele mele au fost promovate, pentru că se adresează oraşului, şi nu doar unor grupuri restrânse.
- Veţi candida din nou la primărie?
- Am de dus mai departe câteva proiecte importante, pentru realizarea unei staţii de transfer de colectare şi sortare de deşeuri şi pentru realizarea infrastructurii în satele componente, cu care am devenit municipiu în urmă cu patru ani. Sperăm să se realizeze şi modernizarea Staţiunii Băiţa, să redevină importantă atracţie turistică, care are nevoie de fonduri pentru reamenajarea sursei de apă termală a ştrandului.