Oltenii mânară caii botezaţi în gerul năprasnic

Zeci de armăsari şi iepe de soi au făcut paradă pe străzile Băileştiului, iar la Slătioara s-au întrecut cei mai rapizi cai. Cei mai arătoşi armăsari înscrişi în concursul de frumuseţe din oraşul lui Nea Mărin s-au pricopsit cu diplome şi premii în bani, dar şi cu admiraţia privitorilor.

Din bătrâni s-a pomenit ca olteanul gospodar să-şi primească bine caii şi să iasă cu ei la şosea în zi de Bobotează. Sunt ani de când băileştenii lui Amza Pellea ţin în viaţă ritualul şi pentru nimic în lume nu l-ar da uitării. Căci nu este doar o chestiune de frumuseţe şi lăudăroşenie, ci se spune că agheasma mare dă viaţă lungă animalului, cu sănătate multă şi trainică. „Întâi noi, oamenii, bem apă sfinţită la Bobotează, opt zile pe nemâncate, că te mai uşurezi de necazuri şi le vii de hac bolilor. De când ne ştim, botează popa şi caii, ca să tragă tare tot anul", povesteşte Sandu Vârban.

Şi când e vorba de bidivii, nimic nu pare să stea în calea mândriei băileştenilor. „Să am o sută de maşini şi de cai nu mă las", confirmă Ilie Rădulescu, proprietarul iepei Sauca, faptul că nu e poveste ataşamentul băileştenilor faţă de caii lor. Şi nu au unul, ci câte doi, trei sau chiar şase.

Parada cailor, cu participarea măgarilor

„E foarte bine că oamenii nu renunţă la tradiţiile lor, mai ales la oraş, unde greu mai există asemenea ritualuri. E felul lor de a-şi manifesta dragostea faţă de animale, dar şi credinţa că le fac un bine şi că le mulţumesc într-un fel pentru ajutorul de peste an, scoţându-le şi pe ele în lume, în zi de sărbătoare", a explicat Dumitru Nicolae, referent la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj.

Nu s-au lăsat mai prejos nici băileştenii care cresc măgari. Ciobanul Constantin Ghelcea le-a pus fundă în frunte Mădălinei şi Măriei, le-a înhămat la trăsură şi a reuşit să ia faţa chiar şi celor mai deocheaţi cai. Mândru de catârul lui, pe care îl strigă Mărin, s-a arătat la parada de la Băileşti şi Nicolae Bercea, zis Ciulea. Toţi cei trei măgăruşi au luat premii de popularitate.

Spectacol la Slătioara

Locul întâi pe podium i-a revenit lui Ionuţ Cârciumaru pentru un semigreu românesc, provenit din Herghelia de la Beclean. Pe lângă diplomă, olteanul a primit pentru calul său oacheş şi 300 de lei. Cele mai frumoase animale şi cei mai curajoşi călăreţi din judeţul Olt s-au întrecut la concursul „Botezul Cailor", care are loc în fiecare an în comuna Slătioara, în cea mai geroasă zi a anului.

De Bobotează, caii sunt ţesălaţi, li se curăţă copitele, li se pun ciucuri în coamă şi sunt scoşi pe uliţe pentru a fi admiraţi de întreaga comunitate. După această paradă are loc un veritabil concurs hipic, la care participă cai din toate comunele limitrofe Slătioarei. Tăichiţă Covaci participă de când se ştie cu animalele sale la vestitul concurs. „Acum am venit cu Mişu şi Mândra la concurs. Anul trecut am câştigat locul întâi la proba de tracţiune, şi anul acesta cred că am să ies din nou învingător pentru că am doi cai foarte puternici", a povestit bărbatul din Slătioara în timp ce-şi pregătea animalele pentru proba de tracţiune.

Viteză şi forţă

Fie că au participat la proba de călărie sau la cea de forţă, bărbaţii şi-au botezat caii înainte de concurs pentru ca animalele să fie sănătoase în noul an. Dacă la proba de călărie tinerii au arătat cât de bine stau în şa şi cât de rapizi sunt caii lor, la proba de tracţiune a fost rândul animalelor să-şi arate puterea.

A trebuit să mute din loc o căruţă plină de nisip şi puţini au fost cei care au reuşit. „Este al doilea an în care vin la cursă. Sunt mulţi cai puternici şi vreau să văd cât de bun este şi al meu", a declarat tânărul George Moraru, din Pleşoiu. Dacă în trecut câştigătorii primeau drept premiu o cămaşă şi un ştergar, acum, celor mai buni li se oferă premii în bani. ; Au contribuit Virgil Lăpădatu, Mihaela Lăutărescu

Obicei cu rol dublu

Specialiştii în etnografie spun că practicarea acestui obicei are un dublu rol - ritual şi practic. Încuratul cailor avea drept scop, în trecut, alungarea spiritelor malefice în ziua de Bobotează. Astăzi, are mai mult rol practic, cu ocazia aceasta toţi oamenii din comună putând să aprecieze vrednicia feciorilor, după modul cum şi-au scos caii din iarnă.

“Acest concurs este o tradiţie. În trecut, comuna era recunoscută pentru vacile de lapte şi pentru caii cei mai puternici din judeţ"
Savu Ciocârlan primarul comunei Slătioara