Olguţa Vasilescu: „În 2012 nu vom avea decât două partide”

Olguţa Vasilescu spune că dacă miniştrii PSD nu vor avea banii necesari pentru a onora promisiunile din campania electorală, partidul său va părăsi Palatul Victoria în termen de un an. A reuşit performanţa de a se adapta rapid în PSD, deşi fusese om de bază în garnitura de lideri a PRM. Mai mult, Lia Olguţa Vasilescu a câştigat detaşat alegerile din colegiul doljean în care a candidat, schimbând Camera Deputaţilor cu Senatul

A reuşit performanţa de a se adapta rapid în PSD, deşi fusese om de bază în garnitura de lideri a PRM. Mai mult, Lia Olguţa Vasilescu a câştigat detaşat alegerile din colegiul doljean în care a candidat, schimbând Camera Deputaţilor cu Senatul. Deocamdată nu o interesează vreun portofoliu ministerial, deşi colegi de-ai ei, la fel de tineri, s-au agitat mult pentru a obţine un loc în cabinetul Boc.

Ce-i drept, puţini au avut sorţi de izbândă. Olguţa Vasilescu se implică, însă, activ în viaţa formaţiunii social-democrate şi lasă de înţeles că şi-ar dori mai multă disciplină în partid. Ea a spus, „La masa Adevărului”, că este sceptică în privinţa trăiniciei coaliţiei PDL-PSD şi că social-democraţii vor ieşi de la guvernare dacă ministrul Finanţelor şi premierul nu le vor acorda fonduri pentru a-şi respecta promisiunile electorale.

CARTE DE VIZITĂ

•    S-a născut la 18 noiembrie 1974, la Craiova.
•    A absolvit Facultatea de Litere şi Istorie din Craiova (1997).
•    A fost jurnalist la un cotidian din Craiova (1997-2000).
•    Membru fondator al PRM (1991).
•    Deputat între 2000 şi 2008, la ultimele alegeri fiind aleasă senator.


„Dacă ministrul de Finanţe şi prim-ministrul, care face politica în domeniul economic, nu vor înţelege că avem nişte promisiuni de onorat, atunci cred că nu mai este cazul să rămânem la guvernare”

- Adevărul: Cum vi se pare că funcţionează coaliţia PDL-PSD?

- Lia Olguţa Vasilescu: Eu spun că toată lumea face eforturi să funcţioneze această alianţă, în sensul că toţi încercăm să lăsăm de la noi câte ceva. Sunt lucruri într-adevăr deranjante, dar pe care încercăm să le trecem cu vederea pentru ca treaba să meargă şi, pe de altă parte, ca toată lumea să înţeleagă că nu ne-am căsătorit cu Traian Băsescu. Nu e nici tata, nici soţul, nici bunicul dintr-o familie care să ne dea sfaturi sau să ne impună anumite puncte de vedere. În aceste condiţii, încercăm să avem o relaţie amiabilă, dar în niciun caz o relaţie de subordonare cum îşi închipuie unii că ar trebui să existe.

- PDL priveşte coaliţia cu PSD ca pe una în care toată lumea trebuie să se conformeze anumitor puncte de vedere ale şefului statului?

- Nu cred. Realmente, ei fac eforturi tocmai ca să nu înţeleagă acest lucru, însă nu este mai puţin adevărat faptul că în această alianţă ei sunt cei care au prim-ministrul. Asta deşi noi am luat cele mai multe voturi. De asemenea, PDL deţine ministerele economice, care produc bani. Noi deţinem ministere de protecţie socială, de stânga cum ar veni, dar care au nevoie de bani de la Ministerul de Finanţe.

Noi avem nevoie de bani de la Ministerul de Finanţe, de banii pe care i-ar putea produce toate ministerele economice şi asta pentru că atât noi, cât şi PDL, am făcut nişte promisiuni în campania electorală şi anume că vom mări pensiile, că vom acorda salarii mărite profesorilor, că vom îmbunătăţi condiţiile din sistemul de sănătate, că medicii vor lua mai mulţi bani. Şi atunci, toate aceste ministere fiind la noi - ca să nu mai vorbim de Ministerul Agriculturii care trebuia să primească cei mai mulţi bani anul acestea - evident că avem o problemă cu Ministerul de Finanţe.

E o problemă care deocamdată nu a răzbătut foarte mult în spaţiul public, dar va începe să se vadă după trei, patru, cinci luni, atunci când şi noi vom cere anumite lucruri. Vom vedea dacă Ministerul de Finanţe e dispus să facă concesii sau nu.

- Urmează o perioadă foarte dificilă din punct de vedere economic. Vor rămâne fără acoperire promisiunile din campanie?

- Nu, eu nu cred că riscă să rămână fără acoperire pentru că avem patru ani la dispoziţie. Noi am făcut un program de guvernare pe această perioadă. Acum sunt persoane care vin şi ne spun, după nicio lună de guvernare, că nu ne respectăm promisiunile. Nu ai cum să-ţi respecţi promisiunile într-o lună de zile.

Promisiunile sunt făcute pentru patru ani şi eu nu mă îndoiesc de faptul că le vom onora. Dacă nu le vom onora, vom ieşi de la guvernare pentru că, aşa cum vă spuneam, nu suntem singuri în această coaliţie şi avem nevoie de bani de la Ministerul de Finanţe. Or, dacă ministrul de Finanţe şi prim-ministrul, care face politica în domeniul economic, nu vor înţelege că avem nişte promisiuni de onorat, atunci cred că nu mai este cazul să rămânem la guvernare.

- Deci faptul că Ministerul Finanţelor e al PDL, iar prim-ministrul decide încotro se duc banii, pune PSD în situaţie de a hotărî dacă rămâne sau nu la guvernare într-un termen de... un an, să zicem?

- Corect. Aşteptăm să vedem cum arată bugetul. Ştiu sigur că miniştrii noştri au pus toate promisiunile pe care noi le-am făcut în campania electorală în proiectul de buget. Practic, doamna ministru Andronescu a prevăzut ca tranşele de salarizare să ajungă până la 50% pentru Ministerul Educaţiei. Ştiu că domnul Sârbu de la Agricultură a cerut, de asemenea, mărirea subvenţiilor pentru hectarul de teren agricol. Ştiu că ministrul Sănătăţii iarăşi a cerut mai mulţi bani ca să îmbunătăţască condiţiile din sistemul sanitar.

- Ce s-a întâmplat la Ministerul Justiţiei - care a revenit PSD, la negocierea portofoliilor – de aţi optat pentru a continua cu Cătălin Predoiu?

- Fiecare partid a venit cu variantele lui de ministru al Justiţiei. Mai există o problemă în sensul că, de ani de zile, asupra Justiţiei planează această umbră a politicului, în sensul că, şi dacă politicul intervine, şi dacă politicul nu intervine, toată lumea are impresia că Justiţia este controlată. Asta deşi de multe ori greşelile pe care le face Justiţia îi aparţin exclusiv şi nu au nicio legătură cu clasa politică.

Până la urmă, faptul că ministrul Predoiu nu a avut cine ştie ce puseuri în perioada cât a fost în fruntea acestui minister şi nu a luat măsuri drastice, care să deranjeze, sau nu a venit cu tot felul de proiecte fantasmagorice, aşa cum venea doamna ministru Macovei, cred că a făcut ca toată lumea să-l accepte.

- Un ministru „cuminte”, altfel spus. Dar au fost discuţii şi cu alţi jurişti cu prestigiu, care au refuzat...

- Nu cunosc exact ce s-a întâmplat la negocieri, dar pot să vă spun că au fost mai multe variante care au căzut una câte una tocmai pentru că se suspecta că vor fi influenţe politice.

- Victor Ponta spunea de săptămâna în care s-au împărţit funcţiile guvernamentale că a fost cea mai urâtă săptămână pe care a petrecut-o în PSD...

- Probabil că domnul Victor Ponta a avut cea mai frumoasă săptămână din viaţa lui cu o săptămână înainte, când a fost numit ministru. Probabil că acest subiect a stresat destul de tare, dar cred că a fost normal până la urmă. Au venit filialele cu propuneri pentru că, trebuie să recunoaştem, cei mai mulţi specialişti dintre toate partidele politice îi are PSD. Atunci, fiecare filială, ştiind că are un profesionist în judeţ, a făcut eforturi să-l impună pentru o funcţie de secretar de stat sau pentru o funcţie de director de agenţie. În aceste condiţii s-a lucrat cu CV-urile pe masă. O să vedeţi că până la urmă au fost aleşi profesioniştii adevăraţi.

- Au existat şi semnale potrivit cărora specialişti din alte domenii au refuzat să intre în actualul guvern pentru a evita să se compromită.

- Eu nu cunosc să fi fost cazuri de profesionişti care să nu fi acceptat o asemenea propunere. În ceea ce priveşte Ministerul Justiţiei, ştiu că PSD a avut mai multe propuneri care au căzut la negociere tocmai pentru că fiecare îl bănuia pe celălalt de influenţă asupra Justiţiei.

„În 2012 vom avea două partide”

- Cum a ieşit judeţul Dolj, pe care îl reprezentaţi, la împărţirea funcţiilor?

- Nu foarte bine, în condiţiile în care am avut unul dintre cele mai bune scoruri din ţară. Practic noi am fost campioni naţionali. Mircea Geoană este locul doi în Senat ca procent electoral, în condiţiile în care pe locul întâi este un UDMR-ist. Pe locul trei în Senat, ca număr de voturi, sunt eu, cu 63%, fiind şi femeia cu cel mai mare scor electoral din Parlamentul României.

Îl mai avem pe colegul Claudiu Manda cu 65%, de asemenea cel mai bun scor obţinut la Camera Deputaţilor. Din şapte parlamentari cât a obţinut judeţul Dolj, şase sunt scoşi din primul tur şi avem, de asemenea, colegi care şi-au câştigat colegiile şi cu toate acestea n-au reuşit să acceadă în Parlament din cauza acestui sistem de vot, care ne-a făcut să pierdem.

- A reformat noul sistem de vot clasa politică, aşa cum se zicea?

- Poţi să vorbeşti de sistem de vot uninominal numai acolo unde s-a luat peste 50%+1. În rest, nu putem să discutăm despre votul uninominal când un PSD-ist câştigă colegiul cu 46%, cum a fost cazul doctorului Irinel Popescu şi se duce altul care a obţinut 26%. Probabil că dacă n-ar fi fost acest sistem de vot şi ar fi fost vot ca la preşedinţii de consilii judeţene, PNL n-ar mai fi intrat în Parlament.

- Adică sistem majoritar de vot. Dar de ce n-aţi susţinut lucrul acesta până la alegerile din noiembrie 2008? Aveaţi majoritatea necesară să-l impuneţi.

- Cred că nimeni n-a urmărit să se scoată anumite partide din Parlament. Dimpotrivă, am urmărit cu toţii ca votul cetăţenilor să fie proporţional. Dacă la nivel de ţară s-au luat un milion de voturi de către PNL, acest un milion să se regăsească şi ca număr de parlamentari liberali. Sistemul avantajează partidele mici şi dezavantajează partidele mari.

- Nu vi se pare că ne îndreptăm către un sistem cu două partide?

- Categoric că acolo se va ajunge, mai devreme sau mai târziu. Probabil că la următorul vot pe care-l va exprima electoratul în 2012 nu vom avea decât două partide, unul de stânga şi altul dreapta, şi probabil UDMR.

- S-a discutat serios în cadrul PSD, până acum, posibilitatea schimbării Legii electorale?

- Da, s-a pus foarte serios problema, chiar în primele zile după alegeri, când am văzut cât de dezavantajaţi am fost de acest sistem de vot. De exemplu, la Dolj s-a cerut imperativ ca parlamentarii noştri să susţină modificarea legii electorale, fie cu două tururi de scrutin ca la alegerea primarilor, fie cu un singur tur, ca la alegerea preşedinţilor de consilii judeţene. După toate calculele noastre, am fi ieşit avantajaţi în ambele situaţii.

- Cu un sistem majoritar, aşa cum vrea preşedintele Băsescu?

- Da, aşa cum a vrut şi PSD, înainte de preşedintele Băsescu.

- PSD a vrut, dar n-a făcut, atunci când putea s-o facă...

- Pentru că am urmărit ca să fie reprezentate şi alte partide în Parlament.

- Când modificaţi legea pentru că, din calculele hârtiei, în varianta cu un singur tur de scrutin, PDL ar avea mai multe colegii?

- Nu cred. Ar câştiga în anumite judeţe şi ar pierde în altele. Vă spun că la judeţul Dolj s-ar putea să nu mai ia niciun parlamentar data viitoare, pe acest sistem.

- Nu e vorba doar de judeţul Dolj, ci şi de restul ţării.

- Sunt foarte multe alte judeţe, la Argeş, la Constanţa. Uitaţi-vă pe harta ţării şi o să vedeţi că PSD a câştigat judeţele mari cu populaţie foarte mare, iar PDL a câştigat judeţele mici pe zona Ardealului, unde au lucrat foarte bine pe segmentul naţionalist. Pentru că trebuie să recunoaştem că au speculat mult mai bine statutul minorităţilor naţionale. S-au mişcat bine pe această treabă şi au reuşit să recupereze foarte multe voturi pe zona respectivă.

- Poate PSD să recupereze o parte din electoratul naţionalist care a aparţinut cândva PRM? E în planul PSD acest lucru?

- Nu există un proiect foarte clar, dar eu personal mă voi ocupa de asta. Eu sunt un parlamentar care ţine mult la sentimentul naţional şi care nu acceptă ca acesta să se piardă.

- Atunci ce v-a determinat să plecaţi din PRM?

- Sunt chestiuni pe care nu aş vrea să le comentez. I-am explicat foarte clar preşedintelui PRM, într-o scrisoare pe care i-am adresat-o la plecare, şi în general am refuzat să fac orice fel de comentarii pe această temă. Am fost o persoană care în cadrul partidului a trecut peste foarte multe inconveniente. Le-am prezentat, la vremea respectivă, conducerii partidului. Dar am observat că vocea mea nu mai contează.

„Sper să mai existe un partid naţionalist”

- Aţi avut o discuţie personală cu Corneliu Vadim Tudor înainte de a pleca la PSD?

- Am avut mai multe discuţii, şi cu Corneliu Vadim Tudor, şi cu ceilalţi colegi din conducerea partidului.

- Se aşteptau la această „mutare”?

- Se aşteptau de un an de zile.

- Deci aţi început să negociaţi cu PSD cu un an înainte?

- Nu, eu n-aş spune negocieri, pentru că nu a fost vorba de nicio negociere până la urmă. Se ştia şi în cadrul Parlamentului şi peste tot faptul că sunt lucruri care nu-mi convin în PRM. Au fost foarte multe partide, mai puţin UDMR, care au vrut să aibă discuţii cu mine. Şi nu am vrut să antamez niciun fel de discuţii decât cu PSD.

- Aţi păstrat relaţii bune cu Corneliu Vadim Tudor?

- N-am păstrat niciun fel de relaţie, nici de bine, nici de rău. În schimb, am păstrat relaţii foarte bune cu toţi foştii mei colegi din PRM.

- Sunt organizaţii din PRM pe care vreţi să le preluaţi în PSD?

- Nu cred că mai este cazul să discutăm de aşa ceva. Oricum, nu am încercat niciodată să dau o lovitură PRM, nici prin plecarea mea, nici forţând alţi colegi să plece de acolo. Eu cred că fiecare îşi urmează destinul politic şi fiecare ştie foarte bine ce are de făcut.

- Se mai poate pune problema revenirii PRM în prim-planul vieţii politice româneşti?

- Nu ştiu, sper totuşi să existe pe piaţa românească un partid naţionalist sau măcar un partid dintre cele care sunt jucători activi pe scena politică, un partid care să preia mult din ceea ce a susţinut PRM, pentru că au fost foarte multe lucruri bune. Sunt legi pe care le-a susţinut PRM şi care au reuşit să treacă de plen. Cred că nu a fost un partid care să creeze foarte mari probleme pe scena politică.

- Ar fi fost mai bine să fuzioneze cu PC?

- Nu cred că ar fi ajutat la nimic fuziunea, nici cu PC, nici cu PNG.

- Ar fi intrat în Parlament...

- Poate. Atunci erau discuţii, şi nu s-au concretizat, ca toate aceste partide mici să se coalizeze şi să formeze un alt partid care să ajungă la un procent prin care să poată accede în Parlament. De exemplu, PIN a rupt foarte mult din PRM, vreo 3%. Totdeauna a existat o masă de 13% de votanţi ai PRM care nu creşteau, nu scădeau. Era o masă compactă.

- Mai e loc pe scena politică pentru un partid naţionalist, în condiţiile în care vă pregătiţi să modificaţi Legea electorală şi aţi admis că nu vor mai fi decât două partide pe eşicherul politic?

- Eu zic că mai este loc. Nu ştiu dacă pe sistemul de vot uninominal va putea să mai acceadă în Parlament un alt partid în afară de cele mari, dar trebuie să recunoaştem că PRM a avut foarte mulţi oameni de valoare care se regăsesc în alte partide. Mulţi dintre ei şi-au câştigat colegiile cu peste 50%. Asta nu înseamnă că dacă ar fi rămas la PRM, nu ar fi câştigat acelaşi scor. Este foarte clar că şi electoratul merge către stânga sau dreapta, către doi poli de putere, iar în aceste condiţii este destul de dificil ca un alt partid să mai poată accede în Parlament.

- Partidele extraparlamentare învinuiesc PSD şi PDL că le-au barat drumul către Legislativ...

- Până la urmă era normal ca viaţa politică să ajungă la o asemenea stratificare pentru că aşă se întâmplă peste tot în Europa. Nu e nimic nou în România.

- La noi, nivelul încrederii în clasa politică e foarte scăzut şi parcă se resimte nevoia apariţiei unei noi formaţiuni...

- În toate ţările, încrederea în clasa politică este scăzută. Mai scăzută decât în Biserică, în Poliţie sau în alte structuri. L-am tradus pe Vilfredo Pareto, „Tratatul de sociologie generală”, şi acest enciclopedist a făcut o radiografie a vieţii politice începând din Antichitate şi până în timpurile lui. Până la finalul tratatului încearcă să te convingă de un singur lucru - că nici metodele, nici comportamentul oamenilor politici nu s-au schimbat, din Antichitate până în prezent.

- Asta la nivel teoretic, dar oamenii nu mai înghit asemenea explicaţii.

- Nu, vin cu exemple din viaţa practică.

- Când avem un absenteism de peste 60%, ce să mai vorbim?

- Peste tot, în toate ţările Uniunii Europene, creşte absenteismul.

- Dar în condiţii de criză, e recomandat să guvernezi cu o legitimitate atât de scăzută?

- În condiţii de criză e şi mai greu. Cred că electoratul nu se mai gândeşte atunci decât la buzunarul propriu.

- Şi ce facem cu acumularea de frustrări care se poate întoarce împotriva clasei politice?

- Credeţi că poate fi mai rău de atât?

- Doamne fereşte!

- Atunci ajungem la Revoluţie. Vedeţi, şi asta a contat foarte mult în discuţiile pe care le-am avut în formarea acestei majorităţi.

Asta a contat foarte mult şi la preşedintele Traian Băsescu care, iată, spune că îşi asumă toate măsurile guvernului în acest an de criză şi sper să nu uite. Noi ne-am notat ziua în care a făcut această declaraţie publică, tocmai pentru a o scoate în campania electorală. A contat foarte mult că este an de criză şi că majoritatea parlamentară trebuie să funcţioneze eficient.

- Nu e riscantă o astfel de majoritate parlamentară în condiţii de criză?

- În condiţii de criză cred că este obligatorie o astfel de majoritate. Dacă ai avea opoziţie puternică şi ar trebui să iei măsuri nepopulare pe timp de criză, ar veni în Parlament şi ţi-ar da peste cap toate planurile şi s-ar ajunge într-adevăr ca ţara să nu mai poate fi guvernată.

„Sunt pesimistă în ceea ce priveşte guvernarea”

- Cât timp va dura guvernul PDL-PSD?

- Sunt unul dintre pesimişti şi mai bine nu fac prognoze. Dar sunt colegi optimişti care spun că va dura patru ani.

- Deci în PSD aveţi o zonă a pesimiştilor faţă de guvernarea alături de PDL şi una a optimiştilor vizavi de noua coaliţie.

- Cred că toată lumea îşi doreşte ca această coaliţie să funcţioneze timp de patru ani. Şi eu îmi doresc, dar depinde foarte mult şi de cât timp va dura criza la nivel mondial. Dacă va dura peste trei ani...

- Va fi guvernul Boc în stare să gestioneze ceea ce se va întâmpla în 2009?

- Depinde dacă vor lăsa deoparte tocmai principiile de operare „stânga-dreapta”, „noi-voi”, social-democraţia şi ce doctrină mai au ei acum. Pentru că dacă mă întrebaţi pe mine, principala măsură pe care aş fi luat-o anul acesta nu ar fi fost să dau 20% în investiţii. E adevărat că firmele trebuie să producă tocmai pentru a ieşi din criză, dar este foarte adevărat că ar fi trebuit să investim mai mulţi bani în agricultură anul acesta.

Nu spun asta pentru că eu reprezint un colegiu care are preponderent comune şi un singur oraş, ci pentru că noi avem probleme foarte mari tocmai din cauză că importăm produse pe care am putea să le facem în ţară. Subvenţiile din agricultură nu au venit încă pe anul trecut. Sunt foarte mulţi investitori în agricultură care spun că anul acesta, şi dacă e secetos, şi dacă e bun pentru agricultură, vor avea probleme mari tocmai pentru că nu mai au bani să investească. Aş fi mers pe investiţiile în agricultura autohtonă, ca să nu mai începem să importăm chiar şi ceapă, ardei şi usturoi.

- Interesele importatorilor sunt concentrate în jurul guvernului.

- Pe mine nu mă interesează importatorii, mă interesează populaţia României.

- Şi ce facem cu grupurile de interese de care depinde stabilitatea politică?

- Dacă un guvern este interesat de stabilitate politică şi de populaţie cred că nu va merge pe mâna grupurilor de interese, ci va lua măsurile care trebuie luate pentru a simula producţia autohtonă.

- Sunt mulţi importatori prin politica românească...

- Eu personal nu cunosc niciunul şi nu am niciun fel de afaceri. Nu am făcut afaceri cu statul, nu primesc la cabinet oameni care vin să-mi ofere tot felul de avantaje ca să-i ajut pentru anumite lucruri.

- Sunt oameni care vin să ofere avantaje?

- Cred că la fiecare politician vin să spună că-l susţin pentru a le apăra un anumit interes. La mine nu-şi permit asemenea oameni să vină. Eu am atras atenţia încă de anul trecut că aici va duce sistemul de vot uninominal. Când candidezi pe un sistem de vot uninominal, ai nevoie de resurse financiare mult mai mari decât dacă ai candida pe liste. Numai că ar trebui să facem o lege a lobby-ului ca în America.

„Aş accepta să fiu ministru într-un alt guvern”

- Ce portofoliu v-ar interesa într-un guvern remaniat?

- Nu mi-am pus problema atât de departe.

- Când eraţi în PRM parcă vroiaţi portofoliul Apărării...

- Nu îmi aduc aminte. Presa face tot felul de speculaţii. Probabil s-au luat după CV-ul meu pentru că sunt absolventă a Colegiului Naţional de Apărare. Foarte mulţi au spus că mă interesează Educaţia pentru că am fost preşedinte al Comisiei de învăţământ a Camerei Deputaţilor. Acum s-a speculat iarăşi că aş fi putut merge pe acest minister pentru relaţia cu Parlamentul.

- Şi v-aţi fi dorit?

- Nu mi-am dorit anul acesta. Nu m-aş fi riscat să merg într-un anumit guvern, mai ales că ar fi trebuit să stau la masă cu un foarte bun „coleg” de-al meu...

- Deci nu v-aţi împăcat nici în cadrul coaliţiei cu colegul dumneavoastră din Dolj, Radu Berceanu?

- Mi-e greu să uit ce am păţit în campania electorală, cu 50.000 de ziare pline de mizerii plătite împotriva mea şi aruncate în curţile oamenilor. Scorul de 63% pe care l-am luat cred că a dovedit tuturor care e valoarea mea şi care e valoarea lor.

- Nu a încercat Radu Berceanu să restabilească relaţiile după semnarea parteneriatului PDL-PSD?

- Nu mă interesează niciun fel de contact cu domnia sa şi dacă până acum un an spunea că e o diferenţă foarte mare între noi -  că el a fost ministru de trei ori, iar eu am fost un simplu parlamentar - acum îi spun că este într-adevăr o foarte mare diferenţă între noi - eu am luat 63% şi el a ieşit la redistribuire.

- Aţi accepta într-un viitor guvern, cu premier de la PDL, un portofoliu precum Relaţia cu Parlamentul?

- Ar fi altă discuţie, sigur că da.

- Şi aţi putea convieţui şi cu Radu Berceanu...

- Nu am spus asta. Campania electorală este încă foarte aproape ca să uit multe lucruri care s-au întâmplat atunci.

„Traian Băsescu e de bătut în 2009”

- Va avea PSD un candidat la preşedinţie anul acesta?

- Obligatoriu va avea un candidat la preşedinţie.

- Credeţi că îi va face faţă lui Traian Băsescu sau va fi mai mult „decor”?

- Cine este Traian Băsescu încât să ne fie frică de el şi să nu avem un contracandidat foarte serios?!

- Este cel care a girat coaliţia PDL-PSD.

- Să fie sănătos, nu înseamnă că ne-am căsătorit cu Traian Băsescu şi că nu ne gândim la soarta sau la intersele partidului nostru şi ale cetăţenilor. Vreau să vă spun că în colegiul meu, pe care-l străbat foarte des cu piciorul, lumea nu mai e aşa ahtiată după Traian Băsescu. Preşedintele a pierdut destul de mult ca imagine publică şi chiar e o persoană de bătut.

- A pierdut prin acceptarea coaliţiei PDL-PSD?

- Probabil că da. Sunt foarte mulţi care se aşteptau la altceva de la el, dar probabil că până la urmă Traian Băsescu a gândit ca un jucător pe scena politică, în sensul că a fost interesat să treacă această criză fără o opoziţie dură în Parlament.

- Deci şi-a atins obiectivul.

- Obiectivul nu şi l-a atins pentru că nu a trecut criza şi nici n-au trecut patru ani de guvernare PDL-PSD.

- Cine ar putea fi candidatul PSD la preşedinţie? Mircea Geoană?

-Sunt mai multe nume care se vehiculează, sunt persoane care se gândesc la faptul că dacă ai un contracandidat foarte bun, dar care este diplomat, îi va fi destul de greu să se bată cu Traian Băsescu, care ştim şi noi cum e perceput în rândul publicului. Adică trebuie cineva care să reziste la golăneală.

- Va fi ales un contracandidat care să aibă profilul lui Traian Băsescu?

- Este foarte posibil să fie un contracandidat care are profilul lui Traian Băsescu. Este foarte posibil să fie un contracandidat care este un bun diplomat, tocmai pe criteriul că oamenii aşteaptă altceva de la preşedintele României. Asta se va stabili în funcţie de sondajele pe care le vom face anul acesta.

- Nu aţi început demersurile cam târziu?

- Nu e târziu deloc.

- Ce faceţi cu Ion Iliescu? Se pare că are alte opinii decât Mircea Geoană în ceea ce priveşte coaliţia cu PDL.

- Nu cred. Este un partid total democratic şi mie mi-a fost foarte greu să mă obişnuiesc, la început, cu democraţia din acest partid. Mi se părea că uneori se exagera cu poziţiile publice ale anumitor oameni politici din PSD. Sigur că în cadrul partidului poţi să ai tot felul de puncte de vedere, dar atunci când acestea ajung în presă e destul de dificil, pentru că toţi ceilalţi vin să comenteze. Aş fi preferat o mai mare discreţie.

- Nu e disciplină de partid?

- Nu, e vorba de discreţie. Sunt anumite „surse” din cadrul PSD care alimentează presa de foarte multe ori cu lucruri neadevărate şi care pun într-o poziţie destul de dificilă comunicatorii, pentru că trebuie să dea răspunsuri la nişte chestiuni care nu s-au discutat în cadrul partidului.

- Cum percepeţi influenţa lui Ion Iliescu în cadrul PSD? Mai are vreun cuvânt de spus sau e doar cu rol decorativ?

- Eu zic că are un cuvânt de spus şi că, de multe ori, experienţa politică a domnului Ion Iliescu contează, mai ales în relaţiile pe care le avem cu partenerii politici.

- Ce planuri politice aveţi?

- Nu mă interesează deocamdată nimic în plan ministerial şi asta pentru că am 34 de ani, am o viaţă politică în faţă şi mă uit la alţi tineri care au fost miniştri şi care nu mai au niciun cuvânt de spus în viaţa politică. Şi asta nu neapărat pentru că nu ar fi fost buni ca politicieni, dar în momentul în care ai o funcţie în guvern trebuie să ai o funcţie şi în partid, să fii susţinut de partid.

- V-ar fi convenit mai degrabă o coaliţie cu PNL?

- Mie personal da. Am şi spus-o la vremea respectivă şi am sperat până în ultimul moment că acolo vom ajunge.

- Mircea Geoană a avut vreo înţelegere cu Traian Băsescu?

- Nu ştiu, întrebaţi-l pe dânsul.

- Urmăriţi cu stricteţe disciplina de partid!

- Nu urmăresc disciplina, dar nu-l urmăresc pe domnul Geoană.

- Mircea Geaonă v-a susţinut, el a fost artizanul venirii dumneavoastră în PSD. Ar trebui să-l urmăriţi!

- Domnul Geoană m-a susţinut şi-i mulţumesc foarte mult. Nu m-a susţinut numai pe mine, ci a susţinut foarte mulţi tineri. Cred că vreo 30 de tineri care sunt acum parlamentari ai PSD îi datorează foarte mult lui Mircea Geoană. Dar este foarte adevărat că m-a susţinut foarte mult şi filiala din judeţul Dolj, pentru că dacă aş fi fost impusă cu forţa, vă spun că n-aş fi avut foarte mulţi sorţi de izbândă să ajung unde am ajuns.

„Am fost înjurată în Parlament”

- Cum vă simţiţi ca femeie în politica românească? Aţi dat de mitocani în politică?

- Sunt, dar ştiu să le răspund pe măsură.

- Care ar fi procentul mitocanilor în comparaţie cu cel al gentlemanilor?

- Puţini. Am avut destul de puţine surprize neplăcute. Prima oară când am intrat în Parlament, în anul 2000, au fost foarte mulţi reticenţi. Eram cea mai tânără femeie parlamentar. Încă nu mi-a doborât nimeni recordul. Foarte mulţi spuneau că nu voi face mare brânză în Parlamentul României. Veneam din presa scrisă, vedeam politica din afară şi informam opinia publică despre ceea ce se întâmpla în clasa politică.

Nu eram chiar un novice. În mandatul trecut cred că am reuşit să mă impun destul de bine şi chiar să tai foarte multe din avânturile unor colegi pe care dumneavoastră îi numiţi mitocani. N-aş vrea să nominalizez, dar au fost persoane care m-au şi înjurat când urcam la tribuna Parlamentului, pentru că nu le plăcea punctul meu de vedere.

- Persoane din cadrul actualului dumneavoastră partid?

 - Nu, de la PDL. A fost un coleg care m-a înjurat când am urcat la tribună. M-am dat jos de la tribună, m-am dus direct în sală, l-am luat de guler şi i-am spus să-mi spună afară ce are să-mi spună. „Îmi reproşezi, dar nu aici în cadrul Parlamentului că aceasta este o instituţie în care nu am venit nici să ne înjurăm, nici să ne batem. Să discutăm afară şi să vedem ce se întâmplă”, i-am spus. Şi au venit în jurul lui toţi colegii de grup parlamentar ca să mă calmeze pe mine.

- Au venit ca să nu-i aplicaţi vreo două proceduri de arte marţiale? Aţi fi recurs la un asemenea gest?

- Nu ştiu, nu mai ţin minte cât eram de calmă sau de nervoasă. Mi s-a părut dezgustător ca cineva să te înjure când eşti la tribuna Parlamentului, chiar din sală.

- Mai este parlamentar respectiva persoană?

- Este şi nu pot să-l nominalizez. Este parlamentar. A ieşit la redistribuire, dar este colegul nostru.