Oieritul, o îndeletnicire devenită nerentabilă în Ardeal

Intermediarii scad preţul cărnii de miel

întâmpină greutăţi la concesionarea păşunilor, intermediarii scad preţul cărnii de miel, iar lâna nu mai are căutare pe piaţă. Ei îşi vor prezenta problemele la apropiata întâlnire cu ministrul agriculturii.

Izgoniţi de "vânătorii" de terenuri
După cum ne-a declarat preşedinta asociaţiei crescătorilor de ovine din judeţul Cluj, Ana-Maria Lar, oierii se plâng că au dificultăţi la concesionarea terenurilor, la concurenţă cu crescătorii de vaci şi, mai nou, cu străinii interesaţi să cumpere terenuri agricole. "Unele primării au început deja să prefere solicitările străinilor, ciobanii fiind obligaţi să liciteze cu ei terenurile pentru păşunat", spune Ana-Maria Lar. În comuna Aiton, ciobanii au licitat cu un italian, care a concesionat deja câteva sute de hectare din domeniul localităţii. Probleme mari au oierii şi cu comercializarea mieilor şi a lânii. Clujenii vor să acceseze fonduri Sapard, pentru a înfiinţa un centru de carantină şi o fermă de îngrăşare a mieilor pentru export, pentru a nu mai sta la mâna intermediarilor străini, care oferă preţuri cu până la jumătate mai mici.
Sibienii conduc încă în topul naţional al oierilor pe judeţe, cu aproape 300 de mii de oi, talonaţi de clujeni şi bistriţeni. La întâlnirea cu ministrul agriculturii şi cu conducerea Comisiei pe Produs, ei vor ridica problemele oierilor (peste 7000 în asociaţie, cu peste 10 milioane oi), inclusiv a intermediarilor la export şi a comericializării lânii. Pentru mieii exportaţi, crescătorii români primesc doar 2 euro pe kg, iar intermediarii, 1 euro. Lâna nu mai are nicio valoare în acest moment pe piaţa internă, fiind achiziţionată de intermediari cu mai nimic şi revândută la turci. "Nici nu ne recuperăm banii pe tunsul oilor, cu preţul pe lână", se plâng aceştia. Ei îşi pun speranţele în fabrica ce va fi construită la Sibiu, cu tehnologie din Noua Zeelandă.