O judecătoare din Sfântu Gheorghe vrea cetăţenie maghiară. CSM: nu există vreo interdicţie expresă

Magistrat

O judecătoare din Sfântu Gheorghe a informat Consiliul Superior al Magistraturii că începe procedura obţinerii cetăţeniei maghiare, Direcţia Organizare a CSM şi comisia de specialitate comunicând plenului că nu există vreo interdicţie ca un magistrat având dublă cetăţenie să-şi exercite funcţia.

Judecătoarea Melinda Codreanu, de la Judecătoria Sfântu Gheorghe, a solicitat CSM să i se comunice dacă, în calitate de magistrat, poate avea dublă cetăţenie, întrucât intenţionează să înceapă procedura de obţinere a cetăţeniei maghiare.

Lege: Magistratul trebuie să fie doar cetăţean român

Direcţia Resurse Umane şi Organizare a CSM arată că, potrivit articolului 16, alineatul 3, din Constituţia României din 21 noiembrie 2001, în forma iniţială, funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară.
Legea 92/1992 pentru organizarea judecătorească, prevedea în Titlul IV - Corpul magistraţilor, numirea şi avansarea lor în funcţie - Capitolul II - Admiterea în magistratură - Secţiunea I - Condiţiile generale pentru numirea magistraţilor - cerinţele cumulative pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi numită magistrat, printre acestea fiind şi aceea de a fi numai cetăţean român, cu domiciliul în România (art. 46 alin. 1 lit. a).
Constituţia României, pentru funcţiile publice trebuie cetăţenia română.

Potrivit prevederilor art. 16 alin. 3 din Constituţia României, în forma revizuită (2003-n.r.), în vigoare la momentul de faţă, funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară.
Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, a abrogat Legea nr. 92/1992, astfel că, în prezent, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi numită magistrat sunt reglementate de art. 14 alin. 2 al acestui act normativ, una dintre acestea fiind aceea de a avea cetăţenia română şi domiciliul în România.

„Libera circulaţie este garantată”

„Facem precizarea că Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, a cărui versiune consolidată a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE nr. C 83/47 din 31 martie 2010, conţine dispoziţii exprese în sensul excluderii cetăţenilor altor state membre de la ocuparea posturilor din administraţia publică, fără a exclude posibilitatea ocupării acestora de către cetăţenii statelor membre care au dublă cetăţenie. Astfel, art.45 din TFUE stipulează că libera circulaţie a lucrătorilor este garantată în cadrul Uniunii, aceasta presupunând eliminarea oricărei discriminări pe motiv de cetăţenie între lucrătorii statelor membre în ceea ce priveşte încadrarea în muncă, remunerarea şi celelalte condiţii de muncă. De asemenea, acelaşi articol prevede în cuprinsul ultimului alineat faptul că dispoziţiile sale nu se aplică încadrării în administraţia publică”, arată direcţia citată.

Curtea de Luxemburg aminteşte de loialitatea faţă de stat

În jurisprudenţa sa Curtea de la Luxemburg a stabilit că se încadrează în derogarea de la libera circulaţie a persoanelor acelor posturi ce solicită loialitatea angajatului faţă de stat şi conţin drepturi şi obligaţii mutuale ale angajatului şi ale statului. „Pentru aceasta este necesar ca posturile să implice participarea directă sau indirectă în exercitarea competenţelor conferite de dreptul public şi răspunderea pentru salvgardarea intereselor generale ale statului. Acesta este cazul sectoarelor ce conţin activităţi specifice administraţiei publice şi autorităţilor publice: locurile de muncă din ministere şi bănci centrale, poliţia, sistemul judiciar, forţele armate, autorităţile fiscale, autorităţile care elaborează acte normative şi cele care monitorizează aplicarea legislaţiei”, arată sursa citată.

Chiar şi în cazul acestor sectoare, dimensiunile excluderii cetăţenilor altor state membre de la posturile din administraţie nu acoperă toate funcţiile. În acest sens, Curtea a stabilit că numai funcţiile de management trebuie rezervate cetăţenilor statului respectiv, posturile cu atribuţii tehnice sau administrative fiind accesibile şi cetăţenilor din alte state membre.

„Interdicţiile nu sunt reglementate”

„Pe baza argumentelor expuse, apreciem că nu este reglementată în prezent în legislaţia naţională o interdicţie expresă privind posibilitatea exercitării funcţiei de magistrat de o persoană cu dublă cetăţenie care răspunde în egală măsură cerinţelor instituite de Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor”, susţine în nota înaintată plenului CSM privind cererea Melindei Codreanu, document care va fi luat în discuţie marţi.
Comisia de specialitate a CSM şi-a însuşit nota Direcţie Organizare „în sensul că nu există impediment în exercitarea funcţieid e magistrat de către o persoană cu dublă cetăţenie”.

Cazul judecătoarei Codreanu ar constitui o premieră dacă ar obţine dublă cetăţenie şi ar exercita funcţia de magistrat.