Nu li se dă, li se ia
0
Noua lege a salarizării, încă în discuţie, face dreptate în tagma directorilor, consilierilor şi subsecretarilor de stat care păreau să fie persecutaţi de politica de restricţii a cabinetului Boc.
Mai citeşte şi:
Legea unică a salarizării trebuie să apară cât mai repede
Codul Educaţiei nu poate fi dezbătut fără capitolul salarizare
Bucureşti: 14.000 de angajaţi de la stat, disponibilizaţi
DESCARCĂ AICI coeficienţii de ierarhizare din Legea unică de salarizare, pe categorii, AICI proiectul Legii salarizarii unice şi AICI expunerea de motive pentru emiterea actului normativ privind grila unică de salarizare a bugetarilor.
În acelaşi timp reduce la tăcere pretenţiile profesorilor, medicilor şi magistraţilor care sperau la un trai decent. Aceştia din urmă sunt marii perdanţi ai noii legi. Dacă iniţial profesorii reuşiseră să obţină recunoaşterea socială a muncii lor, noua ajustare de 25% din legea salarizării i-a plasat la baza piramidei salariale.
O altă reducere a fost operată de ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, în luna iunie. Cele două ajustări i-au aruncat la fundul grămezii şi pe medici şi judecători. La fel ca şi profesorii, medicii şi judecătorii debutanţi şi cei cu experienţă între 1 şi 10 ani sunt poziţionaţi în grila salarială între coeficienţii doi şi patru. La un salariu minim actual de 600 de lei brut, înseamnă că leafa lor nu poate depăşi 2.400 de lei.
Prin comparaţie, salariul unui procuror stagiar este în acest moment de 2.120 de lei net, cam 2.500 de lei brut. Cel al unui judecător stagiar este de 2.400 de lei net pe lună. Prin urmare, potrivit noii grile, magistraţii ar urma să mai piardă ceva bani la salariu.
Reprezentanţii magistraţilor spun că, în aceste condiţii, sistemul judecătoresc se va depopula de profesionişti, majoritatea migrând către avocatură. „Când se face referire la salariile magistraţilor, toată lumea spune că sunt mari. Nu este însă adevărat. Cei care au salarii mari sunt puţini şi sunt cei cu funcţii“, a explicat Mona Pivniceru, preşedinta Asociaţiei Magistraţilor din România.
Subsecretar de stat - da, judecător - ba
Dacă pe specialişti statul nu-i preţuieşte, pe clienţii politici - da. Ei sunt premiaţi cu salarii consistente, de zece ori mai mari decât salariul minim, întrucât munca unui subsecretar de stat este, potrivit acestei filosofii salariale, mai complicată şi mai riscantă decât a unui judecător.
Un membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului, numit ca urmare a unei propuneri politice, are un coeficient de salarizare de 10,35, ceea ce înseamnă de peste zece ori salariul minim.
La fel şi consilierii de stat, membri ai Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Statului sau cei ai Agenţiei Naţionale de Integritate. În proiectul legii salarizării unice sunt prevăzuţi coeficienţi de ierarhizare de la 1 la 15, în funcţie de importanţa socială a muncii. Legea ar urma să fie aplicată din 2010.
Coeficientul de ierarhizare a profesorilor, cadrelor medicale şi cercetătorilor
Coeficientul de ierarhizare a funcţiilor din unităţile de cultură, culte şi sport
Coeficientul de ierarhizare a funcţionarilor din navigaţie, agricultură, mediu şi cadastru
Coeficientul de ierarhizare a funcţiilor din administraţia publică locală şi centrală
Coeficientul de ierarhizare a funcţiilor militare
Coeficientul de ierarhizare a funcţiilor de demnitate publică
Coeficientul de ierarhizare a funcţiilor din MAE
Coeficientul de ierarhizare a judecătorilor, procurorilor, magistraţilor şi a personalului auxiliar
Coeficientul de ierarhizare a funcţiilor din cadrul Curţii de Conturi şi a celor din conducerea cultelor şi a unităţilor de cult
Prevederi din unele acte normative care se abroga
Se încarcă comentariile...
