Noul Cod Penal provoacă scandal

Ministrul Justiţiei  a prezentat, ieri, noile prevederi ale Codurilor Penal şi Civil. Prostituţia, adulterul, incestul între persoane majore cu consimţământul acestora nu vor mai fi pedepsite cu închisoarea, conform noului Cod Penal.

Specialiştii care au participat la elaborarea codurilor sunt de părere că prostituţia, adulterul şi incestul ţin, mai degrabă, de morală. Astfel că, o femeie traficată în scopuri sexuale nu va avea niciodată curajul să reclame drama prin care trece, atât timp cât ştie că va avea eticheta de „infractoare”.

„Ce diferenţă este între fata de pe centură, care în schimbul favorurilor sexuale primeşte o sumă oarecare, şi «doamna» care pentru prestaţii de aceeaşi natură primeşte o garsonieră, o maşină sau o slujbă bine plătită? Doar una de marketing. Şi de ce nu am include aici şi cocotele masculine, pentru că sunt şi destui gigolo în aceeaşi situaţie. De la şoferul femeii de afaceri la partenerul femeii de afaceri, poate fi uneori doar un pat distanţă”, a explicat necesitatea dezincriminării prostituţiei, profesorul universitar doctorul Valerian Cioclei.

Incestul, legal „pe propria răspundere”

„Noul text nu mai incriminează relaţia incestuoasă între două persoane majore care au consimţit în mod liber la această relaţie. Din punctul de vedere al Comisiei, această relaţie incestuoasă între persoanele majore este o chestiune care ţine mai mult de o patologie socială, eventual de o patologie medicală. Sunt lucruri care ne întristează, sunt lucruri imorale, dar nu orice e imoral trebuie să fie penal, pentru că noi avem convingerea că pe aceste persoane nu le putem în niciun fel ajuta dându-le sancţiuni“, a spus profesorul universitar Valerian Cioclei.

Acesta a precizat însă că rămân sever incriminate atât violul incestuos, cât şi actul sexual cu un minor care are caracter incestuos. „Nu rezolvăm nimic din punct de vedere penal. Sunt nişte oameni bătuţi de soartă, să-i mai batem şi cu biciul penal? Nu!“, a conchis Cioclei. Tot la capitolul noutăţi, se prevede în mod expres nesancţionarea femeii însărcinate care îşi provoacă singură avortul.

Adio, recalcularea alcoolemiei

Ca un element de noutate, trebuie menţionat că determinarea concentraţiei de alcool în sânge relevantă pentru reţinerea infracţiunii prevăzută de articolul 340 din Codul Penal ( conducerea vehiculului sub influenţa alcoolului sau altor substanţe – n.r.) se face la momentul prelevării probelor biologice, fără posibilitatea unei recalculări ulterioare. Această prevedere elimină practic un tertip folosit de mulţi şoferi care au comis accidente grave în stare de ebrietate.

În cele mai multe cazuri, efectuarea analizei de sânge pentru stabilirea alcoolemiei se produce la un interval de aproximativ o oră după producerea accidentului. Recalcularea alcoolemiei are drept scop stabilirea concentraţiei de alcool în momentul comiterii faptei. Aceasta poate fi mai mică decât cea stabilită iniţial. De multe ori, formulele de recalculare aplicate de medici duc la o concentraţie de sub 0,8 grame la mie alcool în sânge, astfel încât fapta nu mai e de natură penală, ci doar contravenţie.

Controversa torturii

O serie de controverse a ridicat însă articolul 100, din Codul de Procedură Penală, prin care, specialiştii apreciază că este admisă folosirea probelor obţinute ilegal – prin ascultări ilegale şi prin tortură – în situaţii excepţionale. „În mod excepţional, probele obţinute în mod nelegal pot fi folosite atunci când, prin aceasta, nu este încălcat caracterul echitabil al procesului penal”, se arată în noul Cod de Procedură Penală.

În plus, unele voci au reclamat faptul că noile legi penale ar  putea duce la “omorârea” dosarelor de corupţie. Un argument în acest sens ar fi dezincriminarea infracţiunii care prevede primirea de foloase necuvenite. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a explicat, ieri, la prezentarea proiectelor de coduri civile şi penale şi cele de procedură, că fapta de primire de foloase necuvenite nu a fost dezincriminată în noul Cod Penal, ci a fost asimilată infracţiunii de luare de mită. 

S-a vorbit de faptul că prin acest Cod Penal se legalizează prostituţia. Inexact. Noi ne-am propus să reprimăm fenomenul prostituţiei atacând proxenetismul şi traficul de persoane.

Cătălin Predoiu
ministrul Justiţiei

Soţul părăsit poate cere despăgubiri

Mai mulţi jurnalişti i-au reproşat, ieri, ministrului Justiţiei că noile prevederi ale codului, care privesc dreptul la imagine, dreptul la repararea prejudiciului suferit ca urmare a unor informaţii greşite difuzate în audiovizual îngrădesc drepturile presei. „Aceste prevederi nu aduc în niciun fel atingere dreptului la libera informare”, a precizat Predoiu.

Logodna, dezmoştenirea şi divorţul la minut sunt o parte din noutăţile absolute ale Codului Civil, neschimbat de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza.

Logodna - da, concubinajul - nu

Noul cod  reglementează inseminarea in vitro şi procedura controversată a adopţiilor.

„Logodnicul care rupe logodna în mod abuziv poate fi obligat la despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei, precum şi pentru orice alte prejudicii cauzate”, se arată în noul cod. Şi în cazul soţului părăsit, care suferă un prejudiciu din desfacerea căsătoriei, acesta poate cere despăgubiri în instanţă de la fostul partener.

Supărarea homosexualilor

Noul Cod Civil a fost criticat ieri de Asociaţia ACCEPT, organizaţie neguvernamentală care apără şi promovează drepturile minorităţilor sexuale. Reprezentanţii organizaţiei consideră că acesta nu răspunde realităţilor sociale moderne în ceea ce priveşte definirea familiei.

Organizaţia susţine că se perpetuează vidul legislativ privind concubinajul, în cazul cuplurilor tinere, dar şi în cazul celor de acelaşi sex, pentru care nu există opţiunea legalizării relaţiei lor.

Proiectele intră în Parlament

- Proiectele celor patru coduri din justiţie vor intra de luni în dezbaterea Parlamentului după ce au fost aprobate de Guvern. Pentru a adopta codurile până pe 25 mai, Guvernul se gândeşte să-şi asume răspunderea pe acest pachet legislativ.

- Victor Ponta, vicepreşedintele Comisiei parlamentare pentru dezbaterea codurilor, a explicat că se va încerca finalizarea raportului asupra codurilor până pe 30 aprilie.

- Pentru dezbaterea în Parlament a codurilor a fost special constituită o comisie condusă de  PDL-istul Daniel Buda, preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor. (Alina Voaideş)