Adevarul.ro

Un produs care până ieri costa 100 de lei, cu TVA de 19%, ar trebui să coste 104,2 lei, după aplicarea noii Taxe pe Valoarea Adăugată (24%). „Adevărul“ va urmări preţurile unor produse de bază din coşul de consum şi vă va spune dacă scumpirile generate de creşterea TVA sunt rezonabile sau exagerate.

Ca efect al majorării TVA cu cinci puncte procentuale (de la 19% la 24%), este firească şi o creştere imediată a preţurilor la majoritatea produselor şi serviciilor. Dar care este proporţia corectă a scumpirilor? Aritmetica ne arată că, în noul regim al TVA, plusul ar trebui să fie de 4,2%  la preţurile finale.

Calcului e următorul: un produs aflat până ieri în vânzare la un anume preţ purta un TVA de 19%. Împărţind preţul vechi la 1,19, aflăm, aşadar, preţul produsului fără TVA. Acestuia îi asociem noua TVA, de 24%, adică îl înmulţim cu 1,24, rezultând astfel noul preţ. Diferenţa dintre vechiul preţ şi cel nou este de plus 4,2%. 

Astfel că anunţurile panicarde care vorbesc de scumpiri şi de peste 10% nu pot fi susţinute de realitatea economică. Iar dacă, totuşi, se va întâmpla aşa, adică unii vânzători vor afişa preţuri cu peste 4,2% mai mari decât erau în zilele trecute, tot ceea ce depăşeşte acest prag este rezultatul unei specule încurajate de zvonuri.

Tocmai pentru a observa ce este speculă şi ce nu în viitoarele scumpiri, „Adevărul" vă oferă un instrument orientativ de evaluare, cu ajutorul căruia puteţi vedea dacă vânzătorii profită sau nu de creşterea TVA. E simplu: dacă preţul nou va fi cu peste 4,2% mai mare decât cel vechi, aveţi de-a face cu o scumpire incorect de mare.

O medie rezonabilă

Analistul economic Laurian Lungu, managing partner la Macroeconomica, a confirmat, pentru „Adevărul", că o creştere cu 4,2% a preţurilor - în condiţiile majorării TVA cu cinci puncte procentuale - ar fi „un reper rezonabil din punct de vedere aritmetic, dacă excludem ceilalţi factori care determină evoluţia preţurilor".

Lungu precizează că preţurile ar trebui să crească, în medie, cu 4,2%, dar „probabil că vor fi destui comercianţi care vor profita de împrejurări pentru a scumpi mărfurile peste acest plafon".

Pe de altă parte, „comercianţii care îşi construiesc afacerea gândind pe termen lung pot să absoarbă o parte din costul suplimentar provocat de creşterea TVA, suportând acest efort din alte surse proprii, cum ar fi fondurile destinate iniţial investiţiilor", conchide Laurian Lungu.

Cu ochii pe coşul de consum

În zilele următoare, reporterii „Adevărul" vor urmări preţurile câtorva produse de bază şi vor calcula dacă eventualele scumpiri ale acestora se înscriu sau nu în limitele rezonabilului. În cazul în care vom întâlni scumpiri mult prea mari faţă de pragul de 4,2%, comercianţii care

le-au practicat vor fi solicitaţi să explice de ce au luat astfel de măsuri.

Aglomeraţie în hipermarketuri

Majorarea TVA-ului a produs, ieri, îmbulzeală în marile magazine. Foarte mulţi bucureşteni, dar şi cei care erau în trecere prin Capitală s-au grăbit să-şi facă provizii de alimente cu „preţul vechi".

Spre seară,   rafturile cu zahăr, ulei şi produse cosmetice, din magazinele de cartier, erau aproape goale.

„Am luat zahăr pentru toată familia. Sunt în trecere prin Bucureşti şi am ales să fac azi cumpărăturile pentru că sunt preţurile mai mici", a declarat Aurel Cozma din Ploieşti.

În hipermarketuri, oamenii cumpărau alimente cu baxul, iar la benzinării sute de maşini stăteau pentru ultimul „plin" cu TVA 19 la sută.

Au contribuit Florentina Cioacă Bălăceanu, Otilia Caloian, Iulian Buduşan, Valeria Cupă

"O scumpire cu 4,2% a mărfurilor ar fi un reper rezonabil aritmetic, dacă excludem ceilalţi factori care determină evoluţia preţurilor."

Laurian Lungu

analist economic

Cine creşte preţurile şi cine nu

Carburanţii s-au scumpit cu peste 5%, începând de azi, întrucât, pe lângă majorarea cu cinci puncte procentuale a TVA, se adaugă şi deprecierea dolarului.

Ţigările au preţuri mai mari cu aproximativ un leu pe pachet, adică o creştere de 10%, ca urmare a majorării TVA şi a garanţiilor pentru antrepozitele fiscale. Brandurile cele mai ieftine de ţigări, Ronson şi More, vor costa 9,9 lei pachetul, iar cele mai scumpe, Sobranie, 30 lei. Un pachet de Kent sau Camel va fi 10,90 lei, iar  unul  de Winston, 10,30 lei.

Nu cresc preţurile în hipermarketurile Billa şi în magazinul IKEA, ne-au anunţat reprezentanţii acestor retaileri.

Cum se aplică TVA

Valoarea adăugată este taxată, în România, din anul 1993. La început cu 18%, apoi (din 1998) cu 22%, iar mai târziu - până ieri - cu 19%. De azi, noua Taxă pe Valoarea Adăugată (TVA) este de 24% şi nimeni nu ne poate spune până când vom rămâne la acest nivel.

Acesta este un maxim istoric şi unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană (cel mai ridicat nivel din UE este de 25% şi se aplică doar în Ungaria şi în Suedia).

Valoarea adăugată apare atunci când un produs este vândut (respectiv un serviciu este prestat), deci şi TVA este colectată atunci când are loc consumul.

De aceea, volumul colectărilor din TVA la bugetul de stat este „barometrul" care ne arată în ce proporţie a crescut sau a scăzut consumul dintr-o ţară. Şi, după cum reiese din ultimele raportări, colectările din TVA au scăzut în România cu 7,8% în primele cinci luni din acest an, faţă de aceeaşi perioadă din 2009.

Cea mai bună sursă pentru buget

Ca sumă colectată, cea din TVA este cea mai mare (de ordinul zecilor de miliarde de lei pe lună), iar ca efort de colectare, aceasta este minimă pentru Fisc. De aceea, TVA este cea mai comodă taxă pentru Guvern şi cea mai bună sursă de venituri la buget.