Notre Dame de Alba

Notre Dame de Alba

Catedrala „Sfântul Mihail“ este de aproape aceeaşi vârstă cu celebrul lăcaş de cult din Paris. Construcţia impunătoarei biserici albaiuliene a fost finalizată în 1291. În prezent este catedrala Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia.

Catedrala romano-catolică „Sfântul Mihail” este cea mai veche construcţie din Cetatea Alba Iulia. Edificiul este reprezentativ pentru monumentele romanice din România şi reuneşte cele patru stiluri importante ale epocii medievale şi premoderne: romanic, gotic, renascentist şi baroc. Construcţia a fost ridicată în secolul al XIII-lea, nu mult mai târziu decât celebra catedrală Notre Dame din Paris, şi a suferit mai multe adăugiri de-a lungul anilor.
Biserica a fost finalizată în anul 1291. „În perioada medievală, împreună cu incinta şi palatul episcopal catolic, erau protejate de o fortificaţie secundară care includea şi palatul princiar. Anterior, pe acelaşi amplasament se crede că a existat o altă biserică distrusă de invazia tătară din 1241-1242. În perioada Renaşterii, au fost adăugate două capele pe latura de nord,  Lazo şi Sf. Ana, pentru ca în secolul al XVIII-lea să mai fie adăugată sacristia”, afirmă istoricul Constantin Inel.
Capela Lazo este considerată cea mai importantă creaţie a Renaşterii transilvănene. Monumentul este vizitat de turişti români şi străini, mai ales cei veniţi din Ungaria. Intrarea principală în biserică se face prin faţada vestică, printr-o sală aflată între cele două turnuri. Turnul sudic are o înălţime de 62 de metri.

Criptă cu sarcofagele episcopilor

Faţada principală de vest este una din originalităţile catedralei, prin asimetria turnurilor sale cu masive dimensiuni de fortificaţie. „Amestecul diferitelor stiluri constituie o atestare arhitectonică a unui trecut multisecular şi a diverselor intervenţii modificatoare, la epoci şi după concepte diferite. Nota dominantă a acestui caracter de diversitate o constituie însă masivitatea, pe care i-au dat-o primii constructori în scopul de a o face uşor de apărat”, a spus istoricul de la Muzeul Naţional al Unirii.
Interiorul monumentului a fost folosit de-a lungul secolelor şi ca loc de înhumare pentru personalităţile vremurilor. Într-una dintre cripte sunt depuse sarcofagele episcopilor romano-catolici din ultimii 200 ani.
De asemenea, în incintă se găsesc monumentele funerare ale lui Ioan (Iancu) de Hunedoara, guvernator al Ungariei, al fiului acestuia, Ladislau de Hunedoara, precum şi sarcofagele familiei Zapolya, Regina Isabella şi Ioan Sigismund, primul principe al Transilvaniei. Catedrala este în proprietatea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, care grupează un număr de 440.000 de credincioşi romano-catolici din toate judeţele Transilvaniei.