Norvegia are grijă de copiii români cu probleme

ONG-urile româneşti riscă să nu poată aplica pentru programele de finanţare norvegiene pentru perioada 2011-2013 pentru că Executivul de la Bucureşti nu a stabilit încă priorităţile naţionale care necesită asistenţă externă. Primul centru destinat educaţiei emoţionale şi comportamentale pentru cei mici a fost deschis, la Bucureşti, de „Salvaţi Copiii“ cu finanţare nu de la statul român, ci din partea Norvegiei.

„Copilul meu are o problemă". Cam aşa îşi încep, mai mereu, povestea mamele, taţii şi bunicii care sună la Centrului de Educaţie Emoţională şi Comportamentală pentru Copii (CEECC). Deşi depresia şi tulburările de comportament nu sunt lucruri cu care să te joci, părinţii români cer cu greu ajutor specialiştilor. „Românilor le este teamă şi ruşine să se ducă la psiholog", spune Diana Stănculeanu, coordonatoarea centrului din Capitală. Este psiholog şi ştie să asculte cu răbdare.

Alexandru stătea în timpul orelor cu creionul în gură şi se uita absent pe fereastră. Deşi este un copil cu o inteligenţă peste medie şi citeşte mult, băiatul, care are acum 10 ani, a rămas corigent la română doi ani la rând. Colegii de clasă nu se mai jucau cu el pentru că Alex se lua repede la bătaie. Rezultatele slabe la şcoală au alarmat-o pe mamă. „M-am îngrozit când fiul meu mi-a spus că tot ceea ce-şi doreşte este «să fiu lăsat în pace, să privesc tavanul!»", povesteşte Nicoleta Ignat. Concluzia psihologului şcolar a fost ca o lovitură în moalele capului: tulburare de hiperactivitate şi deficit de atenţie, pe scurt ADHD.

Diagnostic pe bandă rulantă

Diagnosticul pus de medicul şcolar în 20 de minute s-a dovedit ulterior greşit. Până să ştie cum să procedeze, Nicoleta a stat lângă băiatul ei să-şi facă temele, ba chiar s-a jucat pe calculator. „Mi-am zis atunci că meseria mea principală nu mai este de contabil, ci aceea de mamă. Trebuie să fac ceva", povesteşte femeia. L-a dus pe Alexandru la psihologul şcolar şi la un alt psihoterapeut. Băiatul avea în continuare probleme la şcoală. Trecută printr-un divorţ şi cu un alt copil născut cu o malformaţie la inimă, femeia n-a renunţat nicio clipă să creadă că băieţelul ei se va face bine. A auzit de Centrul de Educaţie Emoţională şi şi-a luat inima în dinţ.

Alex mergea la psihoterapeut şi făcea diverse exerciţii sub forma unor jocuri: să stea cinci minute nemişcat, să-şi descrie familia să povestească ceva despre el. Au început să apară primele rezultate pozitive, calificativele la şcoală au crescut, ba chiar a trecut testul de limbă spaniolă cu un punctaj mare. „Alex a fost revelaţia clasei. Meritul a fost al psihologului", povesteşte Nicoleta. Experienţa ei este experienţa câtorva mii de mame din România, care nu ştiu la cine să apeleze atunci când copilul lor are probleme emoţionale sau de comportament. „Când văd un copil care se întoarce la şcoală sau la locul de joacă, când văd o mamă care zâmbeşte din nou, nu mai îmi trebuie nimic altceva", mărturiseşte coordonatoarea centrului.

Criza economică îi afectează pe cei mici

Diana Stănculeanu atrage atenţia că în perioadă de criză, când apare un şomer în familie, când părinţii trebuie să reducă drastic cheltuielile există riscul să apară probleme. Din cauza stresului, părinţii încep să-şi neglijeze copilul, să utilizeze bătaia, să petreacă mai puţin timp cu el. „Sfatul meu pentru mame şi taţi este să petreacă cu copilul lor mai mult timp. Asta nu înseamnă mai multe ore, pentru că ştim că nu avem timp. Înseamnă doar să fie atenţi când copilul le arată ce a desenat, să-l strângă în braţe chiar dacă n-a primit calificativul Foarte Bine la şcoală, să-i spună din când în când o poveste şi cât de important este el în viaţa lor".

Sunt lucruri mărunte, gratuite, dar care pot schimba viaţa unei familii", spune Stănculeanu. Specialistul susţine însă că cei mici se adaptează mai uşor decât părinţii şi bunicii lor la schimbările sociale. „Vom avea o generaţie pe măsura vremurilor: Oameni încercaţi, dar rezistenţi, după zicala «ce nu mă omoară, mă-ntăreşte»", spune coordonatoarea centrului de consiliere psihologică.

Risc pentru proiect

Finanţarea proiectului „Salvaţi Copiii" pe următorii doi ani este însă problematică. Nu din cauza Norvegiei, ci din cauza Guvernului de la Bucureşti care nu şi-a stabilit încă priorităţile pentru perioada următoare, aşa cum o cer uzanţele internaţionale.

Fără priorităţi naţionale, părţile române interesate nu pot aplica pentru fondurile alocate de Norvegia pentru perioada 2011-2013. „Nu putem aplica pentru alte granturi până când statul român nu spune oficial că sănătatea copiilor reprezintă una dintre priorităţi. Lucrul acesta trebuia să se fi întâmplat deja. Riscăm să nu mai primim fonduri norvegiene pentru continuarea proiectului", spune Diana Stănculeanu.

Psihopedagogi şi logopezi

În opt luni de funcţionare Centrului de Educaţie Emoţională şi Comportamentală pentru Copii (CEECC) din Bucureşti i‑au trecut pragul peste 500 de copii. Cei 13 specialişti ai centrului - psihiatri, psihopedagogi, logopezi, asistenţi sociali şi medicali - cu toţii tineri şi bine pregătiţi se ocupă de probleme precum eşecul şcolar, tulburări de somn, comportamentul agresiv, anxietatea, depresia sau ADHD.

De ce ne dau nordicii 100 de milioane de euro?

Asistenţa financiară acordată României de Norvegia, în valoare de aproape 100 de milioane de euro pentru perioada 2009-2011, se face prin două mecanisme: Programul de cooperare Norvegia şi granturile SEE (la care contribuie şi Liechtenstein şi Islanda). Liv Maren Roeste, consilier al Ambasadei Regatului Norvegiei explică de ce ţara nordică ne întinde o mână de ajutor.

„Adevărul": Ce câştigă Norvegia ajutând România cu aceste fonduri?

Roste: Norvegia este foarte interesată să reducă discrepanţele economice care există între ţările din vestul Europei şi noile membre ale UE, aşa cum este România. Credem că o piaţă economică solidă şi o cooperare bună contribuie decisiv la coeziune în spaţiul european. Mai concret, granturile norvegiene condiţionează românii care vor să acceseze fondurile să facă proiecte în parteneriat cu firme, ONG-uri sau instituţii din Norvegia, scopul fiind transferul de tehnologie şi competenţă în domeniile în care noi avem expertiză.

Există vreo îngrijorare la Oslo că banii destinaţi proiectelor din România pot dispărea?

Fondurile EEA care se acordă proiectelor româneşti de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia (contribuţia cea mai mare, de 97%, venind din partea Norvegiei), care se ridică la 50,5 milioane de euro, au doi administratori. Ministerul Finanţelor şi Bruxelles-ul. Ambasada norvegiană la Bucureşti monitorizează derularea proiectelor şi se asigură că respectivele condiţii de finanţare sunt respectate şi de partea română, şi de cea norvegiană. Acest sistem bine pus la punct ne dă voie să credem că aşa-numitele „găuri negre" nu pot afecta proiectele finanţate de noi. Am vorbit cu beneficiarii şi am văzut cu ochii noştri progresele.

Există temeri că situaţia economică dificilă cu care se confruntă România va adânci diferenţele sociale între România şi celelalte ţări din UE?

Criza economică a afectat aproape toate ţările din Europa. În ciuda crizei, România este într-o situaţie favorabilă având la dispoziţie miliarde de euro din fonduri structurale. Cred că cea mai bună soluţie pentru ieşirea din criză a României este absorbţia acestor fonduri europene. În paralel, Norvegia va continua să acorde asistenţă ţării, chiar de trei ori mai multă în perioada 2011-2014.

Cifre alarmante

Statisticile OMS arată că unu din cinci copii din Europa prezintă o problemă de sănătate emoţională sau comportamentală, dar mai puţin de un sfert dintre aceştia beneficiază de servicii adecvate de evaluare, consiliere şi intervenţie psihologică. Potrivit studiilor europene, 13% (572.461) din copiii români pot dezvolta o tulburare de anxietate), 5% (220.17) din ei pot dezvolta ADHD, iar 3.5% (154.124) dintre copii prezintă risc de depresie clinică.

Îngrijorător este faptul că în România sunt peste 212.000 de bebeluşi şi copii mici care au nevoie de servicii de sănătate mintală. Numărul copiilor preşcolari care au nevoie de servicii de sănătate mintală adaptată vârstei lor depăşeşte 221.000.

Finanţare pentru diguri

Îndiguirea malurilor râului Bistriţa, conservarea biodiversităţii Rezervaţiei Naturale „Stejarii Seculari de la Breite", Sighişoara, terapie pentru deţinuţii închisorii de la Rahova, conservarea peisajului istoric al satelor săseşti din Transilvania. Sunt doar câteva alte proiecte româneşti finanţate prin mecanismul SEE, la care principală contribuţie este a Norvegiei.

Finanţarea norvegiană pentru perioada 2009-2011, doar în domeniul protecţiei mediului, se ridică la aproape 12.800.000 de euro pentru 10 proiecte. O parte din aceşti bani au ajuns la Piatra Neamţ fiind destinaţi îndiguirii malurilor râului Bistriţa. Scopul proiectului este de a proteja depozitul ecologic de deşeuri menajere al municipiului Piatra Neamţ. Finalitatea lucrărilor este o apă potabilă de calitate pentru locuitorii din zonă.

Inundaţii periculoase

Digul existent în prezent nu rezistă la inundaţii pe o perioadă mai mare de cinci ani. În timpul unei viituri, apa riscă să ajungă în celulele de depozitare a deşeurilor supraîncărcând sistemul de tratare a apelor reziduale şi pe cel de canalizare. Apa reziduală poate polua oricând râul Bistriţa punând în pericol şi sănătatea locuitorilor din zonă. Digul care urmează să fie construit sub coordonarea Primăriei Piatra Neamţ cu bani norvegieni este proiectat să reziste la inundaţii timp de 40 de ani.