Norocoşii şi ghinioniştii Moldovei

Mecanismul de redistribuire a voturilor a „executat” fără milă candidaţi care porneau drept favoriţi şi a trimis în Parlament „iluştri necunoscuţi”. Unii candidaţi s-au grăbit să deschidă şampania în noaptea alegerilor şi rău au făcut. Alţii au plecat acasă cu capul în pământ, iar dimineaţa s-au trezit deputaţi şi senatori.

Cristina Dobre, care a obţinut la alegeri mai puţin de 2.000 de voturi, poate spune că i-a pus Dumnezeu mâna-n cap.

Ea a candidat din partea PNL într-un colegiu din Iaşi şi a ieşit pe locul trei la numărătoare voturilor, după contracandidaţii PDL şi PSD.

Cu toate acestea, a primit mandatul de deputat, prin redistribuire. Mai mult, ea a fost aleasă în detrimentul socrului ei, Traian Dobre, care a candidat tot din partea PNL într-un alt colegiu, unde a obţinut un scor mult mai bun şi era văzut drept favorit la redistribuire.

„Soarta ne-a dat ca dacă eu sunt să nu fie ea sau dacă eu nu sunt să fie ea. Îs fericit că a intrat. E tânără, frumoasă, de perspectivă, dacă eu o sprijin la început o să-şi ia zborul foarte bine”, a declarat Traian Dobre. El declarase iniţial că va contesta decizia Biroului Electoral Judeţean, dar s-a răzgândit.

Stativă, lovit de soartă

La celălalt pol, cel mai ghinionist politician din Moldova se poate socoti social-democratul Irinel Stativă. Acesta a spulberat practic concurenţa în colegiul din Vaslui, unde a candidat şi a obţinut 46,7% din voturi. Nu a fost însă suficient.

Mecanismul redistribuirii a funcţionat nemilos şi l-a trimis în Camera Deputaţilor pe liberalul Dan Bordeianu, clasat abia al treilea în colegiu, cu doar 1.967 de voturi. „Mă simt ca un câştigător al unei curse care nu a luat locul I. Cifrele spun totul. Dacă aşa a fost, să meargă domnul Bordeianu în locul meu, înseamnă că aşa trebuia să fie”, a comentat Irinel Stativă.

Drăgan vede „dictatură”

În judeţul Neamţ, trăznetul a căzut de două ori. „Victimele” sunt PDL-istul Vasile Şendrea, care a pierdut locul în Senat cu un onorabil 41,23% şi Alexandru Drăgan, care cu 40,08% a ratat Camera Deputaţilor.

Beneficiarii redistribuirii au fost şi în acest caz, doi membri PNL: Ovidius Măcuţianu (15,72%) şi Emil Bostan (15,45%). Amândoi au ieşit pe locul trei în colegiile unde au candidat. Drăgan nu şi-a revenit nici acum din acest eşec şi spune că legea a fost nedreaptă. „Este un alt tip de dictatură. Dictatura unei legi care încalcă drepturile omului”, a menţionat Alexandru Drăgan.

Vrea să schimbe legea care l-a ales

Şi în Suceava, mecanismul redistribuirii a funcţionat în beneficiul PNL. Astfel, Mircea Irimescu (13,30%) va merge în Camera Deputaţilor în detrimentul PDL-istului Cristian Irimie (43,45%). „Este o nedreptate aparentă, pentru că per total PNL trebuia să obţină exact atâtea mandate cât au ieşit la redistribuire”, spune Irimescu.

Într-un colegiu senatorial, PNL-istul Tiberiu Prodan (16,48%) a fost declarat câştigător în faţa PDL-istului Petru Carcalete (43,64%). Deşi învingător, Prodan spune că victoria sa nu este una normală. „Chiar dacă acum am devenit senator, voi milita pentru schimbarea legii, pentru că aceasta nu este corectă”, susţine PNL-istul.

De altfel, mulţi analişti politici au criticat algoritmul de redistribuire a voturilor care a permis multor candidaţi situaţi pe locul 3 să obţină mandate de parlamentari.

Chiuariu, agonie şi extaz

Norocos se poate considera şi fostul ministru al Justiţiei, PNL-istul Tudor Chiuariu, care a câştigat “la musteaţă” un nou mandat de deputat, într-un colegiu din Bacău.

El se afla cu 100 de voturi în urma contracandidatului său, Constantin Drăgănuţă, dar a fost ajutat de redistribuire. „Am trecut de la extaz la agonie în ziua votului. Până în ultimul moment am fost în avantaj pe majoritatea secţiilor din municipiul Bacău”, îşi povesteşte Chiuariu experienţa electorală.  (Sandrinio Neagu, Mihaela Iacob,  Alex Nechita, Doina Ganea)

În esenţă, votul se acordă în primul rând partidului, şi nu candidatului. Legea privind alegerea parlamentarilor este una perfectibilă.

Marian Grigoraş
judecător BEJ Iaşi

Chiar dacă acum am devenit senator, voi milita pentru schimbarea legii, pentru că aceasta nu este corectă

Tiberiu Prodan
Senator

Şi ungurii şi-au încercat norocul

Şapte candidaţi maghiari au încercat să câştige încrederea electoratului botoşănean. Împreună, cei 7 UDMR-işti au strâns mai puţin de 700 de voturi. Cele mai multe sufragii (282) a adunat Szabo Stefan Comol, candidat la Senat în Colegiul 1 Botoşani.

Mai norocoşi au fost candidaţii de la Partida Romilor “Pro Europa” (1.453 voturi), Federaţia Comunităţii Evreieşti (923), de la comunitatea italiană (911) şi poloneză (729).