Nemţii se distrează înainte de Post

La această oră, etnicii germani din Reşiţa îşi pregătesc costumele pentru marea petrecere, care va dura până la ora  cinci dimineaţa.

Această seară este aşteptată cu mare nerăbdare de toţi etnicii germani şi nu numai. Cu mic cu mare, nemţii din Banatul Montan se întâlnesc  pentru a petrece înainte de a intra în postul Paştelui. Petrecerea va avea loc la Cantina Grupului Şcolar Metalurgic „Ştefan Anghel”, după un program foarte bine stabilit.
„Balul va fi deschis de Ansamblul de dansuri populare Enzian. Atracţia balului, parada măştilor, va fi la ora 21.45. Şi adulţii, dar şi copii care se vor costuma vor trece prin faţa juriului, iar acesta va decide care este masca cea mai reuşită. Bineînţeles că va fi premiată“, a declarat  Erwin Josef  Ţigla, preşedinte al Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin. În 2008 cea mai reuşită mască a fost o ţigăncuşă.

„Anul trecut a fost foarte frumos. Nu sunt etnic german, dar obişnuiesc să merg la acest bal. Este foarte frumos. Toţi ne costumăm, fiecare vine cu mâncare de acasă, este veselie multă şi se poate dansa. Îmi plac dansurile de societate şi aici pot să dansez“, a spus reşiţeanul Nelu Dobre.  Cu prilejul Făşangului, pe străzile Reşiţei umblau mascaţii. În duminica Făşangului, mascaţii cutreierau străzile singuri sau în grup, fiind admiraţi de spectatori.

Balul este apogeul Făşangului
Manifestările sunt deschise cu tradiţionala „Sărbătoare a tăiţeilor“. În două zile diferite, la sediul Forumului German, atât copii, cât şi adulţii degustă preparatele pregătite după o reţetă specială. „În acest an am pregătit tăiţei cu brânză, caşcaval şi slănină friptă. Tăiţeii îi facem noi după o reţetă simplă.  La un ou se pun patru linguri rase de făina albă şi un pic de sare, se frământă aluatul, se unge masa cu ulei şi se fac turtiţe mici din aluat. Se întind cu sucitorul şi se taie cum doreşte gospodina. Tăiţeii se fierb în apă două, trei minute“, a spus Jusefina Masak, o bucătăreasă renumită. După balul din această seară, Făşangul se va încheia în 24 februarie, tot cu o manifestare culinară „Sărbătoarea gogoşilor“. Primul Bal de Făşang, după Revoluţie, l-a organizat, în 1991, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa. Anul acesta, este a 16-a ediţie.

Istoria sărbătorii
Făşangul este perioada cuprinsă între prima săptămână de după Bobotează şi Miercurea Cenuşii, adică ziua în care creştinii apuseni (romano-catolicii, evanghelicii-luterani şi reformaţii) intră în Postul Mare, înainte de Sărbătoarea Paştelui. Războiul, urmările acestuia şi perioada de persecuţii care a urmat, au condus la „îngheţarea” acestei sărbători. Abia în anii `70 ai secolului trecut, Făşangul a reînviat treptat.