VIDEO Natsuo Amemiya ambasadorul Japoniei la Bucureşti: „Sentimentul de normalitate va reveni până la începutul verii“

Diplomatul a stat de vorbă cu „Adevărul“ despre temerile provocate de radiaţii, despre ajutorul necesar de urgenţă sinistraţilor şi a transmis familiilor de români care trăiesc în Japonia „să fie liniştite“. Cultura solidarităţii şi o lungă istorie în care omul a fost pus faţă în faţă cu încercările naturii sunt explicaţiile pentru calmul japonezilor în faţa celui mai teribil cutremur din istoria ţării.

Mulţi dintre români, la fel ca întreaga lume, probabil, sunt uimiţi de capacitatea japonezilor de a rămâne calmi într-o situaţie ca aceasta, extrem de dificilă. Cum reuşiţi?

Este vorba despre o cultură creată în acest context al dezastrelor, o întreagă istorie în care japonezii au fost nevoiţi să îşi revină de pe urma unor dezastre mai mari sau mai mici. Într-un astfel de context, japonezii au învăţat că în astfel de situaţii este cel mai important ca oamenii să se ajute între ei. Această solidaritate în faţa problemelor cauzate de natură au devenit însăşi natura societăţii japoneze.

Mai citeşte şi:

FOTO/ VIDEO Cum se luptă japonezii să oprească o catastrofă nucleară

În acest moment, toată lumea este îngrijorată din cauza situaţiei de la centrala nucleară Fukushima Daiichi. Sunteţi informat în permanenţă de Guvernul dvs. în privinţa a ce se întâmplă acolo?

Acest tip de incident este în mod clar cel mai problematic din tot ce s-a întâmplat în Japonia în ultima perioadă. Primim rapoarte pe această temă din partea autorităţilor noastre foarte, foarte des, dar vreau să vă asigur de întreaga noastră transparenţă. În următoarele zile vom primi o echipă de specialişti ai Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică, ce va inspecta centrala împreună cu specialiştii niponi. Ce vreau să vă mai spun: centralele atomice din Japonia sunt proiectate să reziste la cutremure de până la 8,2 grade pe scara Richter, iar ceea ce s-a întâmplat acolo în urmă cu o săptămână a fost de 16 ori mai puternic, deci capacitatea proiectată a instalaţiilor de a rezista şocului a fost depăşită de 16 ori. Centrala s-a oprit automat în urma cutremurului, aşa cum fusese programată să acţioneze, dar canalele şi instalaţiile de răcire au fost acoperite apoi de valul tsunami.

Sunteţi îngrijorat din cauza radiaţiilor?

Cred că e o problemă foarte importantă, dar mai cred că, beneficiind de ajutorul specialiştilor internaţionali şi prin eforturile noastre continue, vom reuşi să depăşim această situaţie.

Aveţi pe cineva care vă este apropiat în regiunea de lângă centrala Fukushima?

Câţiva dintre prietenii mei locuiesc nu departe, împreună cu familiile lor. Ţin legătura cu ei şi sperăm, desigur, ca toată lumea să iasă cu bine din această situaţie. Autorităţile au distribuit deja pastile cu iod mai ales în spitale, iar populaţia a fost instruită de unde poate primi aceste medicamente, dacă se va dovedi necesar.

Vă îngrijorează că multe state din Vest - Spania, Marea Britanie, dar şi Statele Unite şi-au sfătuit deja cetăţenii să plece mai spre sud şi că mulţi occidentali iau în considerare să părăsească definitiv Japonia?

Noi nu încurajăm, dar nici nu împiedicăm pe nimeni care vrea să plece din Japonia să facă acest lucru. Şi România şi-a anunţat o parte din personalul din ambasada de la Tokyo că poate pleca. Este firesc ca unii oameni să dorească să se îndepărteze după un astfel de dezastru.

Nu vă e teamă că după oameni ar putea urma şi companiile, nu vă temeţi pentru viitorul economic al ţării dvs.?

Nu avem motive deocamdată pentru o astfel de temere pentru că mare parte din zona afectată de cutremur şi de tsunami era locuită de oameni cu meserii tradiţionale, pescari şi agricultori. Iar această zonă afectată, chiar dacă este foarte întinsă, 500 de kilometri de-a lungul coastei de nord-est a Arhipelagului Nipon, produce doar un procent şi ceva din PIB-ul anual al ţării. Vorbim despre o mare tragedie, în termeni umani mai ales, dar cu un impact economic destul de limitat.

Unul dintre lucrurile pentru care japonezii sunt renumiţi este reticenţa lor de a cere ajutor. Tocmai de aceea guvernele occidentale şi-au oferit sprijinul imediat. Este suficient însă acest sprijin? Care sunt semnalele pe care le-aţi primit?

Suntem foarte recunoscători pentru ofertele de ajutor extrem de numeroase care au venit din toată lumea, inclusiv din Uniunea Europeană şi din România. Le mulţumim tuturor şi, personal, vreau să mulţumesc Preşedinţiei României, Guvernului român şi prietenilor noştri de la Ministerul Afacerilor Externe. Reprezentanţii acestor instituţii m-au căutat imediat după producerea catastrofei pentru a-şi exprima condoleanţele pentru victime şi solidaritatea cu supravieţuitorii.

De ce aţi mai avea nevoie acum?

Lucruri de bază, care să le facă viaţa puţin mai uşoară sutelor de mii de oameni rămaşi fără case, şi care trăiesc deocamdată în adăposturile improvizate în şcoli şi în alte instituţii, precum apă îmbuteliată, conserve alimentare, pături. E nevoie de aceste lucruri urgent, mai ales că în nordul Japoniei a nins şi e foarte frig, iar adăposturile nu sunt încălzite.

Într-o notă mai personală, ne puteţi spune dacă dumneavoastră aţi avut de suferit de pe urma a ce s-a întâmplat?

Din fericire, toţi membrii familiei mele trăiesc la Tokyo şi în zona metropolitană a capitalei, şi am reuşit să iau legătura cu ei, au trecut cu bine peste aceste probleme.  Dar să îmi văd ţara afectată într-o asemenea măsură şi să văd toate distrugerile apărute de pe urma cutremurului şi a tsunamiului a fost un şoc uriaş. De atunci ţinem televizoarele conectate la canalul public naţional de televiziune din Japonia, 24 de ore pe zi, pentru a urmări ce se întâmplă.

Plănuiţi să vă întoarceţi acasă curând pentru a vă întâlni apropiaţii?

Chiar mă pregătisem de fapt să îmi iau vacanţa acasă, dar, în situaţia de acum, am decis să mai amân puţin, pentru că voi avea mult de lucru aici pentru a putea să îmi ajut ţara. Continuăm de fapt şi programul de burse pe care statul nipon îl oferă studenţilor români.

"Câţiva dintre prietenii mei locuiesc nu departe de Fukushima. Autorităţile au distribuit deja pastile cu iod mai ales în spitale."

"E nevoie urgentă de apă, conserve şi pături, mai ales că în nordul Japoniei a nins şi e foarte frig, iar adăposturile nu sunt încălzite."

Mesaj pentru familiile românilor din Japonia

Să fie liniştite. Deocamdată nu am aflat să existe vreo victimă de origine română a cutremurului şi a tsunamiului. În Japonia trăiesc aproximativ 4.000 de cetăţeni români, şi din câte ştim sunt cu toţii bine. Probabil că în câteva luni vom avea din nou un sentiment de normalitate, cel mai târziu la începutul verii, chiar dacă reconstrucţia va mai dura.