Adevarul.ro

Navetiştii spun că de cele mai multe ori preferă să călătorească fără bilet, pentru că „e mai ieftin cu naşu’”. Controlorii, pe de altă parte, nu recunosc că-şi rotunjesc veniturile cu „taxele“ de la călători. Printre cei toleraţi în trenuri se numără cerşetorii, vânzătorii ambulanţi, dar, mai ales iarna, cei fără adăpost, care străbat ţara în tren, unde e mai cald.

Preţurile şi locurile în călătoriile cu trenurile în România sunt dictate de controlori. Cu ei poţi aranja să stai la clasa I, chiar dacă nu ai bilet nici măcar la clasa a II-a, să obţii un loc, deşi asta înseamnă că laşi un călător cu bilet în picioare, să mergi la cuşetă, deşi la Agenţia CFR ţi s-a spus că nu mai sunt locuri.

De pildă, în Gara din Cluj-Napoca poţi negocia direct o călătorie cu „naşul", fără prea mari dificultăţi. Trebuie doar să dai de înţeles că vrei să ajungi la destinaţie şi că nu te interesează biletul.

„Mergeţi la şeful de tren!", ne-a îndemnat, săptămâna trecută, unul dintre controlorii de pe această rută. „Naşu'", preocupat cu alte chestiuni, a evitat un răspuns direct.

„Cât face până la Ciucea? Am vrea un bilet la reducere, direct de la naşu'", am insistat. Oferta e de nerefuzat: „Doar dacă nu-ţi tai bilet, se poate mai ieftin. Mergeţi în primul vagon şi ne înţelegem pe drum", ne-a spus şeful de tren.

Înţelegerea a căzut repede, când controlorul şi-a dat seama că, de fapt, călătorul blatist era un reporter al ziarului „Adevărul". El a replicat scurt că nu se mai poate călători decât cu bilet tăiat în tren, la suprapreţ.

Studenţii, negociatori rapizi

Printre călătorii care obişnuiesc să meargă regulat cu trenul circulă şi poveşti legate de trenurile unde se merge cel mai uşor „pe blat". Unul dintre acestea este trenul Budapesta - Braşov.

„Când am venit acasă într-o duminică noaptea, cu internaţionalul, erau foarte mulţi studenţi. Erau nişte tineri străini şi locurile lor au fost ocupate de studenţi din Sfântu Gheorghe care nu aveau bilet şi i-au plătit ceva controlorului. Pe străini i-a mutat într-un alt compartiment. Erau revoltaţi şi se vedea pe ei că au înţeles cum stă treaba pe la noi", povesteşte Maria Mureşan.

În Moldova, una dintre cele mai aglomerate rute este cea dintre Piatra Neamţ şi Podoleni. Puţini sunt cei care-şi cumpără abonament sau bilet. Majoritatea îl cunosc pe controlor şi îşi „rezervă" un loc cu doi lei.

„Este mai convenabil aşa. Altfel, m-ar costa zilnic cinci lei. De 25 de ani, de când fac naveta, îi cunosc pe toţi naşii", a explicat Ioan Popovici, din Roznov. „Naşu'" le cere tinerilor câte 26 de lei pentru ruta Piatra Neamţ-Bucureşti.

La casă, biletul ar costa 35 de lei. „Are tot timpul bani pregătiţi. Nu poţi să-i spui că îi dai numai 25 de lei, că nu ai mărunt. Controlorul are tot timpul mărunţiş", explică Florin Donciu, student la Litere în Bucureşti.

Ce faci când nu ai gară?

Cristian Mihali locuieşte în Cicârlău, la 15 km de Baia Mare. El face naveta şase zile pe săptămână. În mod normal, un bilet Cicârlău - Baia Mare costă 1,5 lei. 

„Naşu' cred că are trei salarii! Unu' de la stat, al doilea de la cei care vin fără bilet, şi încă unu' de la oamenii pe care vrea el să-i taxeze că nu au bilet. Am făcut plângere că trebuie să dăm mereu câte 3-4 lei taxă la el, dar nu ne-a luat nimeni în seamă", a povestit Cristian Mihali.

De cealaltă parte, controlorul neagă că şi-ar băga bani în buzunar pe seama călătorilor. Mai mult, el spune că revolta oamenilor vine tocmai din cauză că nu este „indulgent" cu ei.

Cerşetorii traversează ţara cu trenul

Cerşetorii, pasageri blatişti în trenurile din România 

Deşi complicitatea de pe şine este bine cunoscută, controlorii nu sunt invincibili. De pildă, în judeţul Alba, anul acesta peste 30 de „naşi" au fost deferiţi Parchetelor pentru a fi cercetaţi în cazuri de luare de mită.

„Noi nu putem să-i sancţionăm pe controlori pentru luare de mită, dar putem să-i deferim Parchetului care va lua sancţiunile ce se impun", a spus comisarul  Dumitru Marcu, şeful serviciului Judeţean de Poliţie Transporturi Alba.

Comisarul mai spune că acest tip de comportament favorizează şi vagabondajul cerşetorilor care, mai ales iarna, dorm în trenuri sau în gări. „Sunt cerşetori care traversează de câteva ori ţara. Din ce au îl plătesc pe «naş» şi circulă dintr-un loc în altul nestingheriţi. E un fenomen social care ar trebui stopat", a mai spus Dumitru Marcu.

Călătorii sunt însă exasperaţi şi spun că nu o dată au fost victimele hoţilor. „Anul trecut, un cerşetor mi-a furat geamantanul cu haine. Acum nu mai ştii de cine să te fereşti. Atât cerşetorii, cât şi oamenii bine îmbrăcaţi pot face acest lucru", a spus Ion Mitru, călător.

Grupaj realizat de redactorii „Adevărul de Seară"

"Din ce au, cerşetorii îl plătesc pe «naş» şi circulă dintr-un loc în altul nestingheriţi. E un fenomen social care ar trebui stopat."
Dumitru Marcu
comisar

Au scăpat de blatişti

În judeţul Braşov, CFR a vândut două linii de navetişti unei firme private, după ce ajunsese în situaţia de a nu mai încasa aproape nimic din bilete, cu toate că garniturile erau aproape pline.

Conducerea societăţii spune că „naşii" s-au dezvăţat aproape de tot de obiceiul de a lua şpagă după ce li s-a explicat că pierderile înseamnă falimentul firmei şi şomaj.