Năstase poate fi salvat de colegii săi, parlamentarii

Ca să scape de executarea pedepsei, Năstase poate fi graţiat de şeful statului, pe baza prevederilor Legii 546 din 2002. Există două proceduri prin care Băsescu poate face acest act de clemenţă. Mai întâi, la cererea lui Năstase, ori a apărătorului său.

O a doua variantă ar fi ca cererea să fie semnată de soţia, Dana, sau de băieţii săi. În această din urmă situaţie, dacă şeful statului acceptă, legea spune că beneficiarul decretului poate refuza graţierea.

Dacă nimeni nu depune o cerere, legea îi permite preşedintelui să-l graţieze din oficiu pe fostul premier. Şansele sunt însă reduse, dacă examinăm antecedentele preşedintelui  în materie de graţieri - Băsescu n-a semnat până acum nicio graţiere din oficiu.

Iar atunci când a graţiat la cerere, a făcut-o doar pentru cazuri sociale extreme. 

Graţierea colectivă

Spre deosebire de cea individuală, atribut al preşedintelui, graţierea colectivă este acordată de Parlament. Aici, Năstase este deja pe un teren prietenos.

USL are majoritatea parlamentară şi trebuie doar să includă în mulţimea de infracţuni vizate şi pe cele din condamnarea lui Năstase.

Aceste acte de clemenţă nu vizează nume de condamnaţi, ci o listă de infracţiuni. Sunt eliberaţi cei care se încadrează în condiţiile votate în Parlament.

Dacă iniţiatorul este Guvernul, proiectul de lege este elaborat la Ministerul Justiţiei (condus de Titus Corlăţean).

Decizia ar putea fi motivată de supraaglomerarea închisorilor, de exemplu.

Coincidenţă, ultima graţiere colectivă din România s-a produs când era Năstase premier. Prin Legea 543 din 2002, au scăpat de puşcărie 3.700 de persoane cu pedepse de până la cinci ani inclusiv şi care fuseseră condamnate pentru infracţiuni ce nu figurau pe lista exceptată de la eliberare. De exemplu, violatorii n-au ieşit din închisori.

Ironia sorţii

Culmea ironiei, ruptura dintre Năstase şi Ion Iliescu s-a produs din cauza unei graţieri, în 2004.

Înainte de a părăsi Palatul Cotroceni, Iliescu a semnat decretul de graţiere a "Luceafărului huilei", Miron Cozma, cel care organizase mineriadele.

Pe unul dintre documente apărea şi semnătura lui Adrian Năstase, premier la vremea aceea. Când a izbucnit scandalul eliberării ortacului, Năstase a declarat că n-a ştiut nimic despre intenţia lui Iliescu, nu este de acord cu ea şi, de fapt, ar fi contrasemnat, fără să ştie despre ce-i vorba, doar decizia de publicare a decretului în Monitorul Oficial.