Năstase îi caută la acte pe judecători

Avocaţii fostului premier l-au contestat pe magistratul Ioana Bogdan pe motivul că nu ar fi întrunit toate condiţiile statutului de judecător, la condamnarea lui Năstase.

Dosarul „Trofeul Calităţii", în care Adrian Năstase a fost condamnat într-o primă instanţă la doi ani de închisoare cu executare, a avut parte şi ieri de surprize şi contre între avocaţi şi judecători.

Deşi au început în forţă, apărătorii lui Adrian Năstase, dar şi ai celorlalţi acuzaţi au încheiat în corzi noua rundă a procesului. Apărătorii celor judecaţi în dosar au cerut administrarea mai multor probe.

Grăjdan, chemat în apărarea şefului

Pentru Adrian Năstase s-a cerut ca probă raportul Curţii de Conturi după verificările făcute la Inspectoratul de Stat în Construcţii în 2004, dar şi cel referitor la cheltuielile ocazionate de campania prezidenţială.

Apoi, avocaţii au cerut să fie acceptate ca probe „opiniile legale" a doi reputaţi profesori universitari - prof. univ. dr. George Antoniu, director ştiinţific onorific al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române şi prof. univ. dr. Valerian Cioclei de la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti.

Cei doi au avut mai multe remarci legate de sentinţa dată de prima instanţă, pe care o consideră greşită. În cele din urmă, acestea au fost singurele probe admise de instanţă.

A urmat propunerea avocaţilor de audiere în calitate de martori a unor personaje din anturajul fostului premier. Apărătorii  lui Năstase au solicitat instanţei să încuviinţeze audierea fostului şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), Constantin Adrian Balaban-Grăjdan, demis după ce a trimis la instanţă o adresă prin care arăta că ISC nu se mai constituie parte civilă în dosarul „Trofeul Calităţii".

„Balaban-Grăjdan a ocupat funcţii de conducere şi în 2008 la Institutul de Stat pentru Construcţii şi poate relata din corespondenţa internă a ISC că nu există prejudiciu. Poate relata care a fost insistenţa din 2008 a DNA cu privire la constituirea ISC ca parte civilă", au spus avocaţii.

Potrivit avocatului Ion Cazacu, reaudierea lui Balaban-Grăjdan, Alin Teodorescu, Ion Dumitru, Rovana Plumb şi a lui Liviu Harbuz este concludentă deoarece judecătorul fondului nu a dorit să consemneze depoziţiile acestora şi a respins apărării o serie de întrebări adresate martorilor. Probele apărării au fost însă respinse.

Completul de trei a avut doar doi judecători?

Avocatul Ion Cazacu a încercat o nouă lovitură în sala de judecată. Acesta a ridicat mari semne de întrebare asupra calităţii de judecător a magistratei Ioana Bogdan. Cazacu a cerut şi emiterea unor adrese la Consiliul Superior al Magistraturii şi la Monitorul Oficial pentru remiterea decretului prezidenţial de numire în funcţia de judecător a Ioanei Bogdan.

„În Monitorul Oficial nu există un decret de numire a judecătoarei Ioana Bogdan, am introdus numele persoanei în motorul de căutare Monitor Expert şi rezultatul a fost zero", a spus Cazacu, care a completat că a căutat şi după multe alte nume, iar motorul de căutare a dat rezultate.

"În Monitorul Oficial nu există un decret de numire a judecătoarei Ioana Bogdan. "

Ion Cazacu avocat

Combinaţia Grăjdan-Năstase, pusă pe tapet în Parlamentul European

Numirea şi destituirea lui Adrian Balaban-Grăjdan la şi de la Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) şi intervenţia sa într-un moment-cheie în procesul în care fostul premier Adrian Năstase este judecat pentru corupţie au fost relatate în detaliu, la Bruxelles, în timpul unei dezbateri în Parlamentul European a Fundaţiei Hanns Seidel şi care analiza oportunitatea păstrării Mecanismului pentru Cooperare şi Verificare (MCV) în justiţie în cazul României.

Fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu (centru), la Bruxelles

„Printre primele măsuri ale noului Guvern a fost trecerea ISC în subordinea primului ministru. Apoi a urmat numirea unui personaj-cheie care, ce a făcut primul lucru, a retras plângerea prin care se stabilea practic prejudiciul în acest dosar", a spus europarlamentarul PD-L, Cristian Preda.

Va conta acest episod controversat în judecarea celei mai importante figuri politice din România acuzate de corupţie în raportul pe justiţie al Bruxelles-ului din vara acestui an. Unii europarlamentari PD-L nu au niciun dubiu că această întâmplare nu este deja cunoscută experţilor Comisiei Europene.

„Nimănui nu i-a scăpat gestul pe care l-a făcut Victor Ponta. Eu aştept încă lămuriri de la el, cine i-a sugerat să-l numească pe Grăjdan acolo? S-a sugerat că acel cineva ar fi Titus Corlăţean", a mai declarat Preda.

Raport cheie în vara acestui an

Următorul raport anual pe justiţie al Comisiei Europene în privinţa României şi Bulgariei va fi unul extrem de important pentru că va evalua toate progresele în reforma judiciară de când această monitorizare a fost impusă de Bruxelles (2006). Există mai multe variante de discuţie la nivelul Comisiei Europene potrivit cărora acest mecanism să fie modificat după raportul din vara acestui an.

Titus Corlăţean, noul ministru al Justiţiei, susţine că deja progresele sunt evidente şi dacă UE va impune oricum o monitorizare pe corupţie pentru toate statele membre nu ar fi normal ca România să aibă două.

Fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, prezent ieri la Bruxelles la dezbaterea organizată de Fundaţia Hanns Seidel, a apreciat că un MCV extins ar putea fi aplicat la toate statele membre pentru a avea un nivel uniform de implementare în sistemul judiciar.

„Ar fi de asemenea mai corect şi pentru România să aibă o monitorizare în aceeaşi linie cu cea a celorlalte state", a precizat fostul ministru al Justiţiei. Păstrarea acestui tip de verificare nu ar trebui însă să fie folosit în alte dosare europene precum Schengen sau fondurile structurale, a mai spus Predoiu.