Clanul Awdi, răsfăţat de guvernul Năstase

adevarul

Publicat: 14.07.2009 20:21

Ultima actualizare: 10.08.2022 10:52

Datoriile enorme ale Rodipet au fost transformate în „acţiuni suplimentare“ şi vândute libanezilor la un preţ de nimic. Pentru ca fraţii Awdi să intre în posesia Rodipet, guvernul Năstase a emis o ordonanţă specială. Tot prin acelaşi act s-a hotărât o altă privatizare cu scandal: „Tutunul Românesc“.

Mai citeşte şi:

Comunicat: Rodipet încearcă să acopere un management defectuos şi se încurcă în propriile explicaţii
Panică la Rodipet
Scăpaţi de hoţia Rodipet prin abonament!
Clanul de la Rodipet terorizează cititorii
Presa online, interesată de conflictul dintre Adevărul Holding şi Rodipet
Comunicat: Adevărul Holding sistează relaţiile comerciale cu Rodipet

Privatizarea Rodipet a fost una care seamănă a „dedicaţie“ pentru clanul Awdi. În 2003, printr-un contract cu clauze suspecte, întărit, apoi, chiar şi de o ordonanţă de guvern, libanezii cu cetăţenie americană au reuşit să fenteze plata taxelor datorate statului.

De penalităţi şi dobânzi aferente acestor datorii nu s-a mai pus problema: în 2004, sub semnătura lui Adrian Năstase şi a lui Ovidiu Muşetescu, firma fraţilor Awdi a fost scutită de la plata acestora. În 2007, la trei ani de la semnarea contractului, şi chiar dacă plata le fusese eşalonată, fraţii Awdi încă nu se achitaseră faţă de statul român.

Datorii la stat transformate în acţiuni cu preţ de nimic

Contractul de privatizare a Rodipet a fost semnat în decembrie 2003. La acea vreme, Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului (APAPS), la şefia căreia se afla Ovidiu Muşetescu, vindea societatea Rodipet SA SRL-ului Magnar System Com. Încă de la început au fost introduse câteva articole suspecte care, la acea vreme, nu au dat de bănuit nimănui.

Astfel, chiar la capitolul trei al contractului se condiţionează vânzarea Rodipet către societatea libanezilor Awdi de apariţia unui act normativ. Acesta trebuia să fie emis de Guvern şi să conţină prevederile enumerate în contractul de privatizare! Iar principalele prevederi se refereau la datoriile pe care Rodipet le avea la stat.

Astfel, în contractul dintre APAPS şi Magnar System se menţionează că obligaţiile bugetare pe care Rodipet le avea la stat – „acestea reprezentând impozite, taxe, contribuţii, inclusiv contribuţiile individuale ale salariaţilor“ – urmează a fi convertite în acţiuni.

Acţiunile urmau să fie transferate către APAPS ca aceasta să le vândă tot firmei clanului Awdi la un preţ de unu la sută din valoarea obligaţiilor. Pe scurt, se luau sumele cu care Rodipet era datoare, acestea se transformau în acţiuni ale societăţii şi, apoi, erau vândute la unu la sută din valoarea lor!

Pentru acest lucru, Ovidiu Muşetescu bătea palma cu reprezentantul libanezilor ca noul proprietar al Rodipet să aibă şi un timp de graţie. „Preţul pachetului de acţiuni rezultat în urma conversiei obligaţiilor bugetare va fi achitat în rate eşalonate pe o perioadă de maximum trei ani, cu un avans de minimum 35 la sută din preţul de vânzare al acestora“, se menţionează în contractul de privatizare. Printre articole, părţile au convenit şi la o scutire de plată a dobânzilor şi penalităţilor aferente.

Ordonanţă De Guvern cu privatizări suspecte

Adrian Năstase şi Ovidiu Muşetescu, artizanii privatizării Rodipet

După nici o lună de la semnarea contractului de privatizare, Guvernul României adoptă o ordonanţă de urgenţă în care preia „cerinţele“ părţilor stipulate în actul de privatizare a Rodipet. Ordonanţa fusese emisă în scopul „finalizării privatizării unor societăţi comerciale din portofoliul APAPS, aflate în dificultate“. Culmea, actul menţiona doar trei societăţi aflate „în dificultate la privatizare“: UCM Reşiţa, Rodipet şi Societatea Naţională „Tutunul Românesc“.

Toate aceste trei privatizări au generat scandaluri de amploare. Ordonanţa specială este semnată de premierul Adrian Năstase şi contrasemnată de şeful APAPS, Ovidiu Muşetescu.

Scutiri, eşalonări, ştergeri de penalităţi

Măsurile pentru finalizarea privatizării Rodipet fac obiectul unui capitol separat al ordonanţei de urgenţă. Iar tot acest capitol face referire numai la înlesniri la plată. Practic, actul normativ preia aproape cuvânt cu cuvânt punctele din contractul semnat de oamenii lui Awdi şi Muşetescu. Astfel, se stingeau creanţele Rodipet prin transformarea acestora în „acţiuni suplimentare“ vândute clanului Awdi cu unu la sută din valoarea lor şi se stabilea o eşalonare de plată pe o perioadă de cinci ani.

Hassan şi Mehdi, liderii „clanului Awdi“, deţinătorii Rodipet

Majoritatea punctelor actului semnat de Năstase şi Muşetescu menţionau, la capitolul privitor la Rodipet, numai scutiri de la plata dobânzilor şi penalităţilor aferente datoriilor înregistrate de societatea abia privatizată. Printre facilităţi se mai numără scutirea Rodipet de la plata penalităţilor către bugetul de stat, plus „recomandarea“ Executivului ca autorităţile locale să şteargă datoriile acestei firme.

Ordonanţa lui Năstase şi a lui Muşetescu prevedea şi faptul că Rodipet poate plăti eşalonat în cazul în care autorităţile locale vor şterge doar parţial obligaţiile firmei. Astfel, firma clanului Awdi a reuşit să intre în posesia unui Rodipet „curat“. Libanezii trebuiau doar să mai plătească preţul convenit cu statul – 226.661 de lei – şi, eşalonat, suma pentru „acţiunile suplimentare“ ale Rodipet, cele apărute prin „convertirea cu voie de la Guvern“ a datoriilor.

În 2007, la patru ani după privatizarea Rodipet, apare un act adiţional la contractul de privatizare referitor la „acţiunile suplimentare“. De această dată, acţionarul Rodipet era altul – Magnar Two, o altă societate a clanului Awdi. Suma pentru „acţiunile suplimentare“ este de 170.000 de lei.

Curios este că în acest act adiţional se menţionează că avansul pentru „acţiunile suplimentare“ fusese plătit abia în februarie 2007. Atât în contractul de vânzare din 2003, cât şi în ordonanţa de guvern a lui Năstase, din 2004, se arăta că plata pentru acţiunile suplimentare a fost eşalonată „pe maximum trei ani“. Iar firma clanului Awdi figura doar cu avansul plătit.

Hezbollah şi „serviciul militar francez“

Clanul de la Rodipet are ca nucleu familia Awdi. Hassan Ali, Mehdi şi Mohamed sunt fraţi libanezi cu cetăţenie americană. Numele lor au apărut, în mai multe cazuri, legate de gruparea Hezbollah, dar şi de o activitate „dublă“ vizavi de anumite servicii de informaţii. Pe lângă cei trei fraţi cu cetăţenie americană, în păienjenişul de firme pe care aceştia le-au creat în România mai apare un anumit Wafa Awdi, cu cetăţenie braziliană.

„Brazilianul“ a deţinut acţiuni la societatea CFR Mesagerie SA, intrată în faliment. Un alt personaj care apare des lângă libanezi este Mattei Camille, cetăţean francez în vârstă de 70 de ani. Numele acestuia apare pe un decret din 2000 emis de statul francez. El este ridicat la grad de cavaler de Ministerul de Externe al Franţei şi este prezentat ca „M. Mattei (Pierre, Marie, Camille), director general al unei filiale dintr-un grup de telecomunicaţii (România)“. Administratorul firmelor lui Awdi a fost ridicat la grad de cavaler pentru „cei 36 de ani de activitate profesională şi de serviciu militar!“

Telefoane utile pentru abonaţi

Abonaţii prin Rodipet la ziarele „Adevărul” şi „Click!” sunt invitaţi să sune la numerele de telefon de mai jos pentru a afla procedurile de transferare a abonamentului la Adevărul Holding: Hotline: 031-820.02.00 (telefon la care răspunde non-stop un operator)
021-407.54.55
021-407.54.65
021-407.54.66
021-407.54.79
037-213.02.46
Fax: 021-407.54.67
e-mail: abonamente@adevarulholding.ro

Adevărul Holding se obligă să suporte trimiterea ziarelor, a cărţilor şi DVD-urilor către abonaţii prin Rodipet. Singurul lucru pe care trebuie să-l faceţi e acela să dovediţi că sunteţi abonaţi la produsele Adevărul.

„Morişca libaneză“

Până în 2007, fentarea plăţii pentru acţiunile apărute prin convertirea datoriilor a fost posibilă, probabil, printr-o schemă a clanului Awdi folosită şi în altă privatizare cu scandal: cea a societăţii CFR Mesagerie SA.

Clanul Awdi a folosit o „pânză“ de firme şi persoane, toate cu legături în Otopeni – oraşul unde libanezii îşi au cartierul general. Această pânză a rotit SRL-uri şi libanezi cu paşaport brazilian sau american de pe un post pe altul până la falimentarea societăţii de stat privatizate.

În cazul Rodipet, clanul Awdi a mers pe sistemul „morişcă“: prima firmă care a preluat societatea de la APAPS-ul lui Muşetescu a fost radiată şi schimbată cu o alta, controlată tot de libanezi. Ultima firmă care apare ca deţinător al Rodipet este Network Press Concept. Iar în această societate se regăseşte acelaşi tip de „pânză“ cu firme şi oameni ai clanului Awdi.

„Contractul a fost respectat“

Reprezentanţii firmelor controlate de fraţii Awdi spun că şi-au îndeplinit sarcinile în raport cu Rodipet. Mai mult, contractul de privatizare a societăţii de distribuţie de presă a decurs normal şi a fost respectat.

„Solicităm ieşirea de sub supravegherea post-privatizare deoarece ne-am îndeplinit integral şi la termen toate obligaţiile asumate în contractul de privatizare“, a declarat Florin Lungoci, directorul general al Rodipet. Acesta a mai spus că societatea şi-a îndeplinit toate obligaţiile asumate.

Potrivit lui Florin Lungoci, acţionarul majoritar al Rodipet (firmele fraţilor Awdi), a păstrat pentru cinci ani numărul de angajaţi la 3.200 şi a realizat investiţii de peste 30 milioane de euro.