Mutilarea ANI, o mică lovitură de stat

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Curtea Constituţională a decis secretizarea declaraţiilor de avere prin încălcarea propriei legi de funcţionare. Curtea Constituţională a publicat motivarea sentinţei prin care a mutilat Agenţia de Integritate. Instituţia impune interdicţii de natură politică Guvernului şi Parlamentului.

Judecătorii constituţionali au declarat, săptămâna trecută, ca neconstituţionale mai multe articole din Legea 147/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), instituţia care, practic, vâna posibilele averi nejustificate.

Vezi aici motivarea CCR în cazul ANI

Justiţie paralelă

Judecătorii CC susţin în motivarea deciziei că verificările ANI se transformă în adevărate rechizitorii, ceea ce creează impresia de justiţie paralelă. În cadrul activităţilor de cercetare şi de verificare ale averilor şi ale intereselor, inspectorul de integritate - pe baza aprecierilor sale asupra probelor strânse - decide că o parte din avere este nejustificată.

Potrivit CC, activitatea desfăşurată de ANI este permisă, conform Constituţiei, numai instanţelor de judecată. Judecătorii au mai arătat că prin dispoziţiile Legii ANI, care stipulează posibilitatea inspectorilor de a solicita instanţelor de judecată confiscarea unei părţi a averii sau a unui bun, sunt încălcate articolele din Constituţie privind prezumţia de nevinovăţie.

„Confiscarea averii se solicită în absenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive, prin care să se stabilească vinovăţia, penală ori contravenţională", motivează judecătorii. CC mai arată că nimeni nu este obligat să-şi dovedească nevinovăţia, „sarcina probaţiunii revenind acuzării, iar situaţia de dubiu îi profită celui acuzat", iar în cazul constatărilor ANI, „în baza cărora se cere confiscarea averii, persoana cercetată trebuie să-şi dovedească nevinovăţia".

Averile, la secret

Publicarea declaraţiilor de avere şi de interese pe paginile de internet ale instiuţiilor publice şi transmiterea acestora către ANI în vederea publicării pe pagina de internet a acestora nesocotesc, potrivit judecătorilor, dreptul la respectul şi la ocrotirea vieţii private.

Curtea citează articole din Constituţie în care se arată că autorităţile publice trebuie să respecte şi să ocrotească viaţa intimă, familială şi privată. Publicarea este catalogată drept „expunere nejustificată în mod obiectiv şi raţional, pe pagina de internet, a datelor referitoare la averea şi la interesele persoanelor ce au, potrivit legii, obligaţia de a depune declaraţii de avere şi de interese".

Asupra acestei chestiuni, judecătorii nu au fost sesizaţi explicit, ci s-au sesizat din oficiu, deşi legea de funcţionare le permite acest tip de sesizare exclusiv în cazul legilor de modificare a Constituţiei.

La mâna parlamentarilor

În susţinerea lor, judecătorii au motivat că, potrivit prevederilor din Constituţie, competenţa de a rezolva „problemele" Legii ANI revine Parlamentului, şi nu Guvernului, care ar fi avut atribuţii doar dacă se declarau neconstituţionale ordonanţele. Astfel, Executivul nu poate adopta o ordonanţă de urgenţă, „dar poate iniţia un proiect de lege".

Varianta proiectului de lege nu este însă pe placul oficialilor ANI, care susţin că parlamentarii nu ar putea fi obiectivi, având în vedere că mai mult de două treimi dintre ei sunt verificaţi de inspectorii de integritate.

Cei nouă judecători

-Ioan Vida - preşedinte
-Nicolae Cochinescu
-Aspazia Cojocaru
-Acsinte Gaspar
-Petre Lăzăroiu
-Ion Predescu
-Puskas Zoltan
-Tudorel Toader
-Augustin Zegrean

Verificaţi de ANI

Judecătorii CC au ţinut să precizeze ieri că niciunul dintre ei nu a fost înştiinţat că ar fi verificat de ANI. Potrivit unor surse din cadrul ANI, şapte dintre cei nouă membri ai Curţii Constituţionale, mai puţin preşedintele Ioan Vida şi judecătorul Nicolae Cochinescu, ar fi verificaţi de inspectorii de integritate.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite