Motivare magistraţi: scriitorul Ioan Groşan este informatorul „Radu Greceanu”

Ioan Groşan a avut nume de cod „Radu Greceanu“

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti susţin că scriitorul Ioan Groşan este aceeaşi persoană cu informatorul Securităţii, „Radu Greceanu”. Instanţa a decis la data de 14 iunie 2011 că Groşan este colaborator al Securităţii. Potrivit motivării instanţei, scriitorul a furnizat securiştilor informaţii „cu valoare operativă” despre rudele sale, profesorii şi colegii din facultate.

Groşan a  contestat decizia judecătorilor, iar dosarul a a ajuns pe rolul Curţii Supreme.Curtea de Apel Bucureşti  a constatat că în cazul lui Ioan Groşan sunt îndeplinite condiţiile pentru ca acesta să fie declarat Colaborator al Sceurităţii, potrivt OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.

Despre acuzaţiile CNSAS împotriva scriitorului Ioan Groşan, ziarul Adevarul a scris în exclusivitate la data de 26 ianurie 2011

Scriitorul Ioan Groşan a turnat la Securitate

Magistraţii arată că în ceea ce priveşte prima condiţie impusă de textul de lege anterior citat şi anume – furnizarea de informaţii indiferent sub ce formă, precum note, rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii securităţii - Curtea a reţinut că această condiţie este îndeplinită având în vedere materialele informative, cu valoare operativă, furnizate de pârât în perioada 1974-1978 privind încadrarea informativă a colegilor de studii, din cadrul Facultăţii de filologie din Cluj, secţia română - latină.

Patru ani de delaţiuni

Astfel, potrivit Notei de constatare susţinută de înscrisurile anexate la dosarul cauzei, Groşan a furnizat în perioada 1974-1978 o serie de materiale informative, cele mai multe olografe, semnate cu numele conspirativ de Radu Greceanu.

În acest sens Curtea reţine următoarele note informative ca fiind date de pârât şi primite de lt. col. C.L.:
- Notă informativă privind comentariile nefavorabile făcute în redacţia revistei studenţeşti „Echinox” la adresa poziţiei lui P.G. şi I. N. ( fila 66 dosar).
- Notă informativă privind pe studentele SM ( fila 68), PA ( fila 69), PN ( fila 72), MC ( fila 74) şi studenţii FV ( fila 79), MA ( fila 80), TT ( fila 81), referitoare la stările de spirit ale acestora, opinii, idei, comportamente şi conduita în societate.
- Notă informativă cu privire la opinia studenţilor referitoare la rămânerea în străinătate a studenţilor AJ ( fila 77).
- Notă informativă referitoare la conferenţiarul Ovidiu Maghiaru care predă filozofia şi ţine seminarii cu studenţii anului I de la facultatea de filologie  ( fila 85 dosar).

Cum a  fost demontată apărarea scriitorului

Apărarea lui Groşan, potrivit căreia dovezile prezentate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii sunt simple afirmaţii ale lucrătorilor forţei Securităţii, a fost contrazisă de materialul probator administrat la dosar.
Faptul că, informatorul „Radu Greaceanu” este una şi aceeaşi persoană cu Ioan Groşan este demonstrat de următoarele înscrisuri:

 - Astfel în Raportul cu propunere de recrutare în calitate de informator a numitului Ioan Groşan întocmit în data de 06 mai 1974 ( fila 3 dosar) ofiţerul de securitate menţionează în mod expres numele pârâtului, iar din conţinutul acestui înscris rezultă cu certitudine că este vorba de acesta având în vedere datele personale arătate acolo ( părinţi, evoluţie şcolară etc.).
- Mai mult decât atât, la fila 39 dosar se află un alt înscris intitulat     „ Raport privind modul cum a decurs recrutarea ca informator a numitului Groşan Ioan”, datat 15 mai 1974, din care rezultă că „ recrutarea a fost făcută de lt. Col. C. L.”.

„Un frate al mamei a plecat ca turist”

Judecătorii au explicat că din documentul intitulat”Sesizare” scris de Groşan în perioada cu puţin înaintea recrutării 23.04.1974 ( fila 48 dosar) se poate observa că acesta  avea „ potenţialul necesar” şi „calităţile” specifice acestei „activităţi” câtă vreme afirma:
„ Subsemnatul Ioan Groşan, admis la facultatea de filologie, secţia română – latină, în prezent militar T.R. la U.M.  luând cunoştinţă de materialul privind metodele serviciilor de spionaj străine împotriva ţării noastre am considerat să vă aduc la cunoştinţă următoarele:
În vara anului 1969 un frate de-al mamei L. I. a plecat ca turist în Turcia de unde nu s-a mai întors înapoi.”

Securitatea: „Este informatorul organelor noastre”

Totodată, mai arată magistraţii, din adresa nr. 161/0033628 din 18.07.1978 emisă de Inspectoratul Judeţean Cluj către Inspectoratul Municipiului Bucureşti – Securitate – fila 60 dosar rezultă că „ numitul Groşan Ioan este informatorul organelor noastre cu numele conspirativ <Radu Greceanu>(…)”.
În fine, susţine instanţa, prin raportul întocmit în data de 30.12.1978, se propunea încetarea legăturii cu informatorul „Radu Greceanu”.
Se arată acolo că : „Groşan Ioan, cu numele conspirativ „Radu Greceanu” a fost recrutat ca informator în anul 1974 pe când era student în anul I la Facultatea de filologie Cluj – Napoca…”.

Curtea de Apel: „Radu Greceanu” este Ioan Groşan

„Prin urmare, Curtea reţine că, materialele informative furnizate de sursa Radu Greceanu au fost date de fapt de pârâtul Groşan Ioan, fiind una şi aceeaşi persoană, şi a vizat persoanele acolo arătate.Pe de altă parte, Curtea observă că pârâtul doar a susţinut, fără să demonstreze în vreun fel, că nu el este autorul notelor informative furnizate de sursa <<Radu Greceanu>>, în perioada menţionată, mulţumindu-se să afirme că acţiunea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este întemeiată pe susţinerile unor lucrători ai forţei Securităţii, neînţelegând să solicite o expertiză criminalistică a scrisului din acele note, sau orice alt mijloc de probă pertinent în măsură să convingă de contrariul celor afirmate în acţiune de reclamant”, susţin judecătorii.

Acuzat că a îngrădit dreptul la viaţă privată

Referitor la cea de-a doua condiţie cerută de lege, şi anume aceea ce vizează conţinutul notelor informative furnizate, prin care să fie denunţate activităţi potrivnice regimului comunist şi care să privească îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului – Curtea a considerat-o, de asemenea îndeplinită.

„Astfel, prin informaţiile furnizate de pârât, cuprinse în notele informative şi care au vizat  persoane determinate, pârâtul Groşan Ioan a contribuit la îngrădirea dreptului la viaţă privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice, art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi a dreptului la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

„Conferenţiarul Maghiaru vorbeşte despre mizeria care mai există în ţară”

În acest sens, Curtea de Apel a observat conţinutul Notei din data de 16 decembrie 1974, scrisă şi semnată  Radu Greceanu în care acesta consemna următoarele :
„La conferenţiarul Maghiaru care predă filozofia şi ţine seminarii cu studenţii anului I de la facultatea de filologie în unele ore de seminar, conferenţiarul Maghiaru propagă idei care nu ţin de specificul obiectului de predare şi care sunt cu totul în afara moralei şi eticii comuniste. Sub o aparenţă inofensivă, conferenţiarul Maghiaru vorbeşte despre mizeria care mai există în ţară („ Nici nu vă închipuiţi câtă mizerie mai există la noi!”) dând exemple din satele din Munţii Apuseni unde a fost pentru a face o anchetă.

El spune că în ţară se face mult şi prost, având grijă să completeze apoi imediat că aceasta e o stare de moment şi că mai este foarte mult de construit.  Conferenţiarul Maghiaru spune că oamenii nu-şi pot cumpăra mobila de care au nevoie, nu pot cumpăra un tablou bun etc. Face calcule în privinţa timpului pierdut la autobuze şi pune totul pe seama proastei organizări, declarând că de vină e primarul municipiului.”

Turnătorii despre starea de spirit a studenţilor

Totodată, Curtea a mai reţinut conţinutul notelor referitoare la opinia studenţilor cu privire la rămânerea în străinătate a studentei A.I. şi cele referitoare la starea de spirit din rândul studenţilor legate de diferitele evenimente ce aveau loc în cadrul facultăţii sau a vieţii private a acestora.
Pe de altă parte, pentru îndeplinirea acestei condiţii, nu este necesar ca acţiunile de reprimare să se fi şi produs , însă din Nota de analiză din 27 decembrie 1976 întocmită de ofiţerul de securitate privind activitatea informatorului R. G. se menţionează următoarele: „ (…) ne-a furnizat date de interes operativ cu privire la manifestările duşmănoase a unui cadru didactic, date care s-au confirmat pe încă 3 linii iar pe baza semnalărilor noastre organul judeţean de partid a întreprins o anchetă  şi l-a sancţionat (…).”