Motivare CNSAS-Paula Iacob. Cum a făcut poliţie politică avocata lui Nicu Ceauşescu

Avocata Paula Iacob

Informaţiile furnizate Securităţii de avocata Paula Iacob despre mai multe persoane au vizat „dreptul la liberă exprimare şi dreptul la viaţa privată”, potrivit judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti. Magistraţii au decis că Paula Iacob a colaborat cu Securitatea, sub numele de cod „Gabriela” şi „Ioana”.

Recursul în acest dosar va fi judecat, la 10 mai 2012, de Curtea Supremă de Justiţie. Potrivit CNSAS, avocata Paula Iacob a fost recrutata de Securitate, în calitate de informator iniţial, sub numele de „Gabriela” în 1952, semnând apoi un nou angajament sub numele de „Ioana” în 1970. La dosar, CNSAS a depus angajamentul acesteia, note scrise care ar fi fost semnate de Paula Iacob, cât şi note ale agenţilor de Securitate redactate pe baza declaraţiilor acesteia. Informaţiile furnizate de avocată vizau diaspora română din Germania şi jurnalişti din cadrul postului „Europa Liberă”.

Judecătorii au respins apărarea avocatei

“Pârâta susţine în apărare că nu a furnizat nicio notă informativă, astfel că nu se poate reţine calitatea sa de colaborator al Securităţii. Această apărare nu poate fi primită, întrucât art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008 (n.r. colaborator al Securitatii - persoana care a furnizat informatii, indiferent sub ce forma) nu instituie condiţia obligatorie a existenţei notelor informative. Prin urmare, este suficient ca din coroborarea înscrisurilor depuse la dosar să reiasă că informaţiile au fost furnizate de pârât”, arată juecătorii Curţii de Apel Bucureşti.

Instanţa: “Informaţiile sunt detaliate, improbabil să fie concepute de securişti”

Magistraţii au mai arătat că modul detaliat în care informaţiile au fost consemnate în notele şi rapoartele depuse la dosar fac improbabilă ipoteza ca datele astfel consemnate să fie concepute de lucrătorii Securităţii şi puse în seama Paulei Iacob, „întrucât anumite detalii nu puteau fi cunoscute de alte persoane decât pârâta însăşi”. Instanţa a combătut afirmaţiile avocatei, potrivit cărora angajamentele de colaborare au fost semnate din cauza şantajului la care a fost supusă.

Curtea a observat că rapoartele Paulei Iacob nu au fost date în urma unor unor procese-verbale de interogatoriu sau de confruntare în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată.

Angajament de a nu discuta cu nimeni

Analizând probele administrate în cauză, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că Paula Iacob a fost recrutată iniţial ca informator la 5 decembrie 1952, legătura fiind abandonată de Securitate la 19 iunie1954, întrucât nu mai avea potenţial informativ. La dosar a fost depus un înscris olograf prin care Paula Iacob şi-ar fi luat angajamentul să nu discute cu nimeni cele cunoscute din colaborarea cu „organele de stat”.

A primit informaţii considerate secrete de stat

Judecătorii au reţinut că din coroborarea celor două înscrisuri reiese că în perioada 1952-1954, avocata ar fi avut o colaborare cu organele de Securitate, în cadrul căreia a furnizat şi a primit informaţii considerate, la acea vreme, secrete de stat. „În anul 1970 organele de Securitate au reluat colaborarea cu pârâta care, în cursul vizitelor în străinătate, lua legătura cu persoane aflate sub supraveghere informativă”, se arată în motivarea magistraţilor.

Şi-a turnat şi rudele

Potrivit extrasului din nota informativă dată în luna noiembrie 1968, Paula Iacob a mers în Germania, împreună cu soţul său, în vizită la o rudă. „Despre aceasta, pârâta a arătat că, deşi are un câştig modest, este vizitată frecvent de diferiţi cetăţeni români cărora le acordă casă, masă, iar unora chiar bani. Printre acestea, pârâta i-a menţionat pe dr. V. P., domiciliat în Bucureşti, N. V., medic la Spitalul Panduri, S. P., medic, şi D. Ş., profesor economist. Cu privire la aceste persoane pârâta a informat că ruda sa T.A. i-a destăinuit <<că toţi se manifestă duşmănos la adresa regimului din R.S. România şi nu înţelege cum unor asemenea oameni li se permite să plece în străinătate>>. A mai informat pârâta că, <<la înapoierea în ţară am avut ocazia să cunosc personal pe prof. dr. V. R, în casă la ruda mea T. C, unde a avut aceleaşi manifestări despre care mi-a vorbit vara mea>>”, se mai arată în motivare.

Colegă cu unul dintre cei vizaţi de Securitate

Conform unei note din dosar, realizată cu ocazia unei vizite în Germania în perioada octombrie 1969-ianuarie 1970, avocata l-a întâlnit pe B.M., angajat la postul de radio Europa Liberă, cu care a fost colegă la publicaţia „Sportul popular”, despre care a afirmat că ”a avut o atitudine duşmănoasă la adresa regimului din România”.
De asemenea, din înscrisurile depuse de CNSAS, reiese că Paula Iacob a furnizat informaţii despre angajaţi ai postul de radio Europa Liberă şi persoane aflate în anturajul acestora. „Din notele aflate la finalul acestor materiale reiese că persoanele respective erau în atenţia organelor de Securitate, situaţie în care orice informaţie primită cu privire la acestea erau considerate ca având potenţial informativ”, conchid judecătorii Curţii de Apel Bucureşti.

Apărătoarea căţelului „Bosche”

Paula Iacob l-a apărat în 1990 pe Nicu Ceauşescu, mezinul familiei Ceauşescu. De-a lungul vieţii, ea a mai pledat în cazuri celebre, precum cel al lui „Bosche”- câinele care l-a muşcat mortal, în 2006, pe un cetăţean japonez şi a a fost avocata cântăreţei Mădălina Manole. Paula Iacob este membră a Baroului Bucureşti din anul 1954.