Monseniorul Ioan Robu: „Eram convins că n-o să fie aprobat niciodată“

Monseniorul Ioan Robu: „Eram convins că n-o să fie aprobat niciodată“

Arhiepiscopul Bisericii Romano-Catolice, Monseniorul Ioan Robu, explică în exclusivitate pentru „Adevărul“ de ce şi-a dat acordul pentru ca turnul de 19 etaje să fie ridicat lângă Catedrala Sfântul Iosif.

Monseniorul Ioan Robu spune că defunctul arhitect Alexandru Cişmigiu l-ar fi sfătuit să-şi dea acordul, spunându-i că oricum autorităţile nu vor aviza proiectul Cathedral Plaza.

Adevărul: În anul 1999, v-aţi dat acordul pentru construcţia de lângă catedrală. De ce aţi făcut-o?

Monseniorul Ioan Robu: Lucrurile au decurs foarte simplu. Un arhitect care lucra şi la noi, şi la Millenium, Alexandru Cişmigiu, a insistat mult să le dăm aprobarea pentru că, spunea el, oricum nu vor primi de la autorităţi şi de la Comisia pentru monumente.

Ce alte argumente v-a mai dat arhitectul?

El a spus să dăm acest acord ca el să aibă pace cu Millenium, la care lucra, pentru că oricum monumentele istorice nu vor avea niciodată asemenea coloşi în preajmă. Or, s-a întâmplat contrariul. Comisia pentru monumentele istorice şi-a dat acordul. Ei, dacă a existat acest acord din partea noastră la început, nu era pentru acest proiect.

Era pentru o clădire relativ înaltă. Aceasta este o clădire foarte înaltă. Relativ înaltă, în gândirea mea, era vorba de o clădire care putea să ajungă la înălţimea Catedralei. Dar eu nu am dat mare importanţă acordului respectiv, pentru că nici nu l-am formulat eu.

Acesta a fost compus de cineva de la Millenium, eu nici nu am vocabularul respectiv, practic eu l-am primit ca să-l semnez. Se vede că e un limbaj tehnic în textul respectiv. Eu nu puteam să inventez pe moment nici atunci, nici acum, un limbaj tehnic pe care nu-l posed şi, ca atare, nu-l folosesc.

Există documente care certifică faptul că aţi avut o înţelegere clară cu cei de la Millenium. Este vorba despre un etaj şi locuri de parcare în Cathedral Plaza? 

Acolo sunt puse de ei, ca ofertă din partea lor, o serie de beneficii, ca semn de bunăvoinţă şi bună vecinătate. Într-un loc acolo e scris că eu vreau un spaţiu în aripa X-nu-ştiu-cum. Un termen tehnic, pe care eu nu am de unde să-l ştiu, cu atât mai mult cu cât eu nici nu am văzut proiectul.

Acolo eu găsesc un argument, pentru cine vrea să îl ia în serios, că nu eu am scris, erau propuneri din partea lor şi mi s-a spus: „Notaţi, vă rog, aceste puncte pentru că vrem să le facem cunoscute investitorului din Statele Unite”. Aşa a devenit un document, ca şi cum ar fi cerere din partea mea.

Sunt puse puncte care pot lăsa loc oricărei interpretări şi ei spun că mi-am retras acordul pentru că ei nu au împlinit aceste aşa-zise cereri din partea mea. Dar a fost o ofertă, ca să ne dea un spaţiu, sau garaje…

„Am motivat cu ce s-a Întâmplat la Biserica Armenească“

A fost vorba despre o ofertă de închiriere sau un cadou?

Nu a fost specificat în niciun fel, nici de închiriere, nici de cadou. Doar ca bună vecinătate ne vor oferi, spuneau, de exemplu, spaţii de expoziţii, că din când în când putem beneficia de spaţiul ăsta, că putem avea zece locuri în garaj. După aceea, au spus că noi vrem şi un ascensor particular. Sunt scorneli.

Atunci, de ce v-aţi retras acordul după doar doi ani?

Când am aflat că la clădirea de lângă noi sunt crăpături din cauza lucrărilor la clădirea nouă, la bancă. Apoi, când am aflat ce s-a întâmplat la Biserica Armenească. Atunci, fără nicio problemă am scris imediat şi către Millenium şi către Ministerul Culturii şi către toate autorităţile care erau angajate în procesul de aprobare şi de avizare.

Am scris că îmi retrag acordul şi am şi motivat, pentru ce s-a întâmplat la Biserica Armenească. Sigur că nu a luat nimeni în seamă acest lucru. Mai mult, ministrul Culturii de atunci, pe care l-am rugat să nu dea acordul pentru această clădire, în aceeaşi zi l-a dat.

Despre care ministru e vorba?

Răzvan Theodorescu.

Aţi avut o întrevedere personală cu el?

Da. Cred că la o recepţie l-am întâlnit şi am profitat de ocazie să-i spun că am scris o scrisoare în care îmi retrag acordul.

Arhitectul Cişmigiu a spus să dăm acest acord pentru că oricum monumentele istorice nu vor avea niciodată asemenea coloşi în preajmă.

Ioan Robu
Arhiepiscopul Bisericii
Romano-Catolice

Arhiepiscopul vrea la CEDO

La 19 august 2009, a fost respinsă cererea formulată de Arhiepiscopia Romano-Catolică pentru strămutarea de la Tribunalul din Ploieşti a procesului dintre Arhiepiscopia Romano-Catolică şi Millenium. Monseniorul este decis să apeleze la CEDO.

Uite acordul, nu-i acordul!

Printr-o adresă către ministrul Culturii, Ion Caramitru, ministrul Lucrărilor Publice, Nicolae Noica, şi primarul Bucureştiului, Viorel Lis, de la 19 noiembrie 1999, Arhiepiscopul Bisericii Romano-Catolice, monseniorul Ioan Robu, era de acord cu ridicarea la doar opt metri de zidurile catedralei a turnului „Cathedral Plaza“.

„Cred că proiectul vizionat de noi va contribui la transformarea pozitivă a acestei zone a oraşului. Piaţa nou creată va constitui un spaţiu public de valoare în evidenţierea catedralei în oraş“, se arată în documentul semnat şi parafat de Arhiepiscopul Ioan Robu. La 24 aprilie 2001, reprezentanţii Bisericii înaintează firmei Millenium un alt document în care sunt prevăzute cinci solicitări, printre care şi spaţii pentru birouri şi locuri de parcare. Peste doar trei luni, instituţia bisericească îşi retrage acordul de principiu dat în toamna anului 1999.

În fruntea Bisericii de 19 ani

Ioan Robu s-a născut la 6 noiembrie 1944 la Târgu Secuiesc. Absolvent al Institutul Teologic Romano-Catolic de grad universitar din Iaşi, a fost hirotonit preot în 1968.

Apoi, a fost vicar în parohia de Craiova, apoi paroh excurens la Tulcea. La 14 martie 1990, prin decretul Papei Ioan Paul al II-lea a fost ridicat la rangul de arhiepiscop şi mitropolit de Bucureşti. Din anul 2001 este membru de onoare al Academiei Române.