Mona Muscă deschide seria turnătorilor penali

Procurorii Parchetului General au decis începerea urmăririi penale pe numele lui Muscă pentru fals în declaraţiile privind relaţia cu Securitatea Muscă şi alţi parlamentari care au dat

Procurorii Parchetului General au decis începerea urmăririi penale pe numele lui Muscă pentru fals în declaraţiile privind relaţia cu Securitatea

Muscă şi alţi parlamentari care au dat declaraţii pe proprie răspundere că nu au fost colaboratori, dar au fost contrazişi de CNSAS, riscă închisoarea de la 3 luni la 2 ani.

Anchetatorii susţin că Mona Muscă, în calitate de deputat, a completat, la data de 23 martie 2006, declaraţia pe propria răspundere privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent ori colaborator al poliţiei politice comuniste. Această declaraţie a fost, conform procurorilor, corespunzătoare adevărului şi producând consecinţe juridice până în luna martie 2007, când Muscă şi-a dat demisia din Parlamentul României.

Pe 19 septembrie 2006, CNSAS a declarat-o pe Muscă colaborator al fostei poliţii politice. Ea a contestat hotărârea CNSAS, pentru ca în luna noiembrie Colegiul să respingă contestaţia. În martie 2007, Curtea de Apel reconfirmă verdictul CNSAS şi Muscă demisionează din Parlament.

"Eram responsabilă pentru siguranţa studenţilor şi faţă de siguranţa României. Nu cred că cineva ar fi fost în stare să spună nu", explica Muscă în 2006. Ea a spus că în 1977 a fost abordată de "un domn care spunea că se ocupă de problemele studenţilor străini" care i-a cerut să semneze un angajament cu Securitatea. Ea a spus că nu a depus materiale informative scrise şi semnate şi că, probabil, ofiţerul Lăcătiş a transformat în note informative şi i-a atribuit caracterizările pe care le făcea studenţilor, în scris, la finele fiecărui an.

Precedentul "Păltânea"

Muscă a cerut revizuirea deciziei Curţii de Apel Bucureşti şi a solicitat desfiinţarea verdictului de poliţie politică dat de CNSAS. Surse din cadrul Colegiului ne-au declarat că la următorul termen, în 2 octombrie, la proces va fi depusă sentinţa dată de Curtea de Apel Prahova în procesul de revizuire al fostului colonel SRI Corneliu Păltânea.

Ofiţerul a primit verdictul de agent al poliţiei politice comuniste, în 2006, în baza Legii 187/1999. Curtea a confirmat decizia Colegiului şi a motivat că Păltânea a încălcat mai multe drepturi fundamentale unor persoane.

Fost căpitan de Securitate înainte de 1989, el ar fi ridicat paşaportul unui scriitor, care vroia să fugă din ţară, şi a şicanat un ploieştean care critica regimul comunist într-o alimentară.

Cererea de revizuire făcută de acesta a fost motivată prin faptul că Legea 187/1999 a fost declarată neconstituţională, iar deciziile CNSAS sunt lovite de nulitate absolută. Instanţa a respins această cerere şi a citat articolul 1 din Codul Civil, "legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă".

Parlamentari colaboratori

Toţi candidaţii la alegerile din 2004 au trebuit să depună o declaraţie pe propria răspundere că nu au colaborat cu fosta Securitate ca poliţie politică. CNSAS a mai emis hotărâri de colaborare pentru următorii parlamentari: Dan Voiculescu - ex-senator PC, Rodica Stănoiu - senator PC, Ioan Ghişe - deputat PNL,Dumitru Avram - deputat PRM şi Ioan Aurel Rus - deputat PRM.

Am crezut că este un angajament pe care toţi profesorii care lucrau cu studenţi străini îl semnau
Mona Muscă, august 2006