Moldovenii îşi cresc copiii fără Moş Crăciun şi Bau-Bau

Locuitorii din regiunea de nord-est se folosesc mai puţin de personaje imaginare pentru a-şi cuminţi prichindeii, decât ceilalţi români. Mii de copii din regiunea noastră nu-i ştiu de frică lui Bau-Bau şi nici nu mizează pe vreo răsplată de la personaje precum Moş Crăciun, Zâna Măseluţă sau Iepuraşul de Paşte.

Un studiu realizat de IMAS la comanda publicaţiei Reader’s Digest arată că şi moldovenii fac apel la personaje imaginare pentru a-şi cuminţi copiii, dar într-o măsură mai mică decât locuitorii din restul ţării.

Cel mai îndrăgit personaj imaginar care este prezentat ca fiind real este Moş Crăciun. Astfel, 68% dintre moldoveni le spun prichindeilor că Moşul există de-adevăratelea, în timp ce procentul bucureştenilor se ridică la 70%, iar cel al ardelenilor la peste 72%.

O altă minciună nevinovată pe care părinţii din regiune o folosesc des este cea potrivit căreia „dacă nu mănânci, o să rămâi mic”. Peste 56% dintre moldoveni le repetă acest lucru micuţilor care refuză să se atingă de mâncare, faţă de 60 de procente, cât se înregistrează în Bucureşti.

 „Se conturează rolul educativ al unor astfel de «minciuni nevinovate» exprimate la diferite vârste ale copiilor în creştere. Fără doar şi poate, copiii înşişi vor demonta în timp astfel de minciuni.

Deci, aparent, nu par să fie probleme în acest sens”, explică conf. dr. Adrian Netedu, de la catedra de Sociologie a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi.

Mai direcţi decât bucureştenii

Potrivit rezultatelor din studiu, invenţiile părinţilor nu diferă de la o zonă a ţării la alta. Diferenţele ţin, mai degrabă, de frecvenţa acestora.

Astfel, cei din Bucureşti îşi păcălesc cel mai des micuţii, pe când locuitorii Moldovei îi amăgesc cel mai rar. „Moldovenii sunt mai direcţi şi mai puţin sofisticaţi”, explică dr. Mihaela Ghircoiaş, psiholog la spitalul de copii „Sfânta Maria“ din Iaşi.

Specialiştii le avertizează totuşi pe mămici că minciunile pot avea şi efecte negative, dacă nu sunt folosite cu atenţie. În special „teoria berzei”, care explică apariţia copiilor, poate fi periculoasă.

„Astfel de «minciunele» trebuie rediscutate cu adolescenţii în formare, în mod obligatoriu. De exemplu, multe din dilemele maturizării sexuale pot fi puse şi pe seama neelucidării unor nevinovate minciuni, admise ca adevărate în copilărie. La fel, unii copii recurg la gesturi extreme dintr-o regretabilă neînţelegere a unor situaţii de viaţă foarte simple.

Tocmai de aceea există părinţi care sunt adepţii transmiterii unor adevăruri brutale, implacabile, pentru a evita de fapt minciunile nevinovate”, adaugă cond. dr. Adrian Netedu.

Unele minciuni sunt „moştenite“

Sondajul mai scoate la iveală că peste 80% din părinţi le-au spus copiilor unele dintre minciunile care li s-au spus şi lor când erau mici.

„Eu nu sunt de acord să-mi sperii copilul. Vreau ca băieţelul meu să fie curajos, nu să-i fie frică de lucrurile pe care nu le cunoaşte. Singurul personaj de care se teme este căpcăunul de care a auzit din poveştile pe care i le citim”, afirmă Ioana, o tânără mămică, cu un băieţel de trei ani.

Topul minciunelelor

Moş Crăciun 68%
Dacă nu mănânci,rămâi mic 56%
Unde pupă mama, trece 53%
O să-şi crească nasul mare dacă minţi 53%
Bau-Bau   50%